În Monitorul Oficial nr. 828 din 13 noiembrie a.c. a fost publicat Ordinul nr. 9/2014 al Băncii Naționale a României privind exerciţiul de raportare de către instituţiile de credit a informaţiilor referitoare la angajaţii care beneficiază de remuneraţii de nivel înalt.

Comandă acum cele mai noi volume din Raftul Legalis® – Noul Cod penal și Noul Cod de procedură penală

În extras

Art. 1.

În aplicarea prevederilor art. 24 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, prezentul ordin stabileşte forma şi conţinutul formularului de raportare aferent raportării informaţiilor referitoare la angajaţii instituţiilor de credit care beneficiază de remuneraţii de nivel înalt.

Art. 2.

(1) Prezentul ordin se aplică instituţiilor de credit, persoane juridice române, la nivel consolidat, în situaţia în care Banca Naţională a României este supraveghetorul consolidant şi instituţiile de credit respective sunt instituţii de credit mamă la nivelul Spaţiului Economic European, precum şi sucursalelor în România ale instituţiilor de credit cu sediul real într-un stat terţ.

(2) La transmiterea informaţiilor prevăzute la art. 1 vor fi luate în considerare toate sucursalele şi filialele incluse în aria de cuprindere a consolidării prudenţiale, inclusiv cele înfiinţate de instituţiile de credit prevăzute la alin. (1) în alte state membre, precum şi sucursalele în România ale instituţiilor de credit cu sediul real într-un stat terţ. Informaţiile aferente angajaţilor care beneficiază de remuneraţii de nivel înalt în state terţe nu trebuie transmise, chiar dacă acestea se referă la sucursalele sau filialele grupurilor din Spaţiul Economic European.

(3) În situaţia în care următoarele categorii de societăţi sunt incluse în aria de cuprindere a consolidării prudenţiale a instituţiilor de credit prevăzute la alin. (1), informaţiile prevăzute la art. 1 trebuie transmise şi pentru acestea:

  1. a) societăţile prevăzute la art. 4 alin. (1) pct. 2 lit. b şi c) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi firmele de investiţii şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012;
  2. b) alte societăţi care nu sunt nici instituţii de credit şi nici firme de investiţii.

Art. 3.

(1) Termenii şi expresiile utilizate în cuprinsul prezentului ordin au semnificaţia prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, de Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 5/2013 privind cerinţe prudenţiale pentru instituţiile de credit şi de art. 4 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

(2) În înţelesul prezentului ordin, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

  1. a) angajaţi care beneficiază de remuneraţii de nivel înalt — angajaţi a căror remuneraţie totală este de cel puţin 1 milion de euro/exerciţiu financiar.
  2. b) instrumente — instrumentele care se încadrează în una dintre următoarele două categorii:
  • acţiuni sau titluri din care rezultă drepturi echivalente, în funcţie de forma juridică a instituţiei de credit în cauză, sau, în cazul instituţiilor de credit necotate, instrumente legate de acţiuni ori instrumente echivalente de tip non-cash;
  • atunci când este posibil, alte instrumente în sensul art. 52 sau 63 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 sau alte instrumente care pot fi integral convertite în instrumente de tipul celor incluse în fondurile proprii de nivel 1 de bază sau anulate, care, în fiecare caz, să reflecte corespunzător, pe o bază continuă, calitatea creditului aferentă instituţiei de credit şi care să fie adecvate pentru a fi utilizate în scopul remuneraţiei variabile, potrivit Regulamentului delegat (UE) nr. 527/2014 al Comisiei din 12 martie 2014 de completare a Directivei 2013/36/UE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte standardele tehnice de reglementare referitoare la specificarea claselor de instrumente care reflectă în mod corespunzător calitatea creditului instituţiei în condiţii de asigurare a continuităţii activităţii şi care sunt adecvate pentru a fi utilizate în scopul remuneraţiei variabile.
  1. c) perioadă de acumulare (accrual period) — perioada de timp pe parcursul căreia performanţa angajatului este evaluată şi măsurată în scopul determinării remuneraţiei acestuia. Dreptul de a primi remuneraţie variabilă este câştigat (acordat) pe parcursul sau la sfârşitul acestei perioade. Perioada de acumulare este de cel puţin un an.

(3) Angajaţii care beneficiază de remuneraţii de nivel înalt care îşi desfăşoară cea mai mare parte a activităţii profesionale în România vor fi clasificaţi în această categorie la nivelul României, la nivelul funcţiei sau domeniului de activitate şi la nivelul responsabilităţii. Valoarea totală a remuneraţiei acordate angajatului relevant care beneficiază de remuneraţie de nivel înalt în cadrul grupului sau instituţiei de credit trebuie raportată la nivelul României, la nivelul funcţiei sau domeniului de activitate respectiv şi la nivelul responsabilităţii în cauză. În situaţia în care un angajat care beneficiază de remuneraţie de nivel înalt îşi desfăşoară activitatea profesională, în mod egal, în domenii diferite de activitate, instituţiile de credit trebuie să repartizeze angajatul respectiv şi remuneraţia acestuia de nivel înalt luând în considerare repartizarea celorlalţi angajaţi care beneficiază de remuneraţii de nivel înalt, astfel încât raportarea să reflecte în mod adecvat distribuţia, în cadrul instituţiei de credit, a angajaţilor care beneficiază de remuneraţii de nivel înalt. Datele aferente fiecărui angajat care beneficiază de remuneraţie de nivel înalt trebuie raportate o singură dată, iar valoarea totală a remuneraţiei acestuia trebuie alocată unui singur stat membru, unei singure funcţii sau unui singur domeniu de activitate şi, respectiv, unei singure responsabilităţi.

(4) Angajaţii care beneficiază de remuneraţii de nivel înalt care îşi desfăşoară activitatea profesională în cadrul şi în afara Spaţiului Economic European vor fi clasificaţi la nivelul unui stat membru în cazul în care aceştia îşi desfăşoară cea mai mare parte a activităţii profesionale în cadrul Spaţiului Economic European. În caz contrar, nu trebuie raportate informaţii cu privire la respectivii angajaţi.

(5) Numărul de angajaţi care beneficiază de remuneraţii de nivel înalt trebuie raportat în date aferente personalului, respectiv numărul persoanelor fizice angajate, indiferent de numărul de ore lucrătoare care stau la baza contractului acestora.

(6) Remuneraţia variabilă acordată, bazată pe perioade de acumulare multianuale care nu sunt revizuite anual (cum ar fi cazul în care instituţiile de credit nu încep o nouă perioadă de acumulare multianuală în fiecare an), trebuie să fie alocată în întregime exerciţiului financiar în care remuneraţia respectivă a fost acordată, fără a lua în considerare momentul la care remuneraţia variabilă este plătită efectiv. Aceste valori trebuie raportate separat pentru a permite o analiză ulterioară a variaţiilor remuneraţiei variabile şi nu trebuie deduse din suma remuneraţiei variabile raportate.