Prin OG 2/2012, Legea 162/2012 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 2/2012 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală modifica aplicabilitatea prevederilor cuprinse la 109^12 din Codul de Procedura Fiscala.
Practic, prin OG 2/2012 a fost completat Codul de procedură fiscală cu un nou titlu „Cooperarea administrativă în domeniul fiscal” ale cărui prevederi vor intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2013.
Va prezentam forma consolidata/actualizata a articolului care a suferit modificari in OG 2/2012, asa cum poate fi acesta vizualizat in Biblioteca pentru informare juridica online Legalis 2.0:
„OG 2/2012 …. Art III
(1) Prevederile art. I pct. 13 din prezenta ordonanţă se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2013, cu excepţia art. 10913, care se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2015.
(1) Prevederile art. I pct. 13 din prezenta ordonanţă se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2013, cu excepţia art. 10912, care se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2015.
(2) Ordinele ministrului finanţelor publice şi ale preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală prevăzute la art. 42 alin. (51), art. 43 alin. (4) şi (5), art. 79 alin. (2), art. 1098alin. (2) şi art. 1101alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum au fost modificate sau completate prin prezenta ordonanţă, se emit în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, cu excepţia ordinului prevăzut la art. 65 alin. (4) care se emite în termen de 60 de zile.
modificat de
Lege nr. 162/2012 – privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2012 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală din 4 octombrie 2012, M. Of. 691/2012;
Va prezentam si continutul articolelor 10912 si 10913, pentru o mai buna intelegere a modificarilor produse de Legea 162/2012 asupra OG 2/2012:
„Cod Procedura Fiscala ….ARTICOLUL 109 12
Sfera de aplicare şi condiţiile schimbului automat obligatoriu de informaţii
Nota Legalis: Dispoziţiile prezentului articol, introdus prin Ordonanţa Guvernului nr. 2/2012, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 162/2012, se vor aplica începând cu data de 1 ianuarie 2015.
(1) Autoritatea competentă din România comunică autorităţii competente a oricărui alt stat membru, prin schimb automat, informaţiile referitoare la perioadele de impozitare care încep după data de 1 ianuarie 2014 şi care sunt disponibile cu privire la rezidenţii din acel stat membru şi la următoarele categorii specifice de venituri şi de capital, astfel cum sunt acestea înţelese în temeiul legislaţiei naţionale din România:
a) venituri din muncă;
b) remuneraţii plătite administratorilor şi altor persoane asimilate acestora;
c) produse de asigurări de viaţă neacoperite de alte instrumente juridice ale Uniunii Europene, în cazul schimbului de informaţii sau al altor măsuri similare;
d) pensii;
e) proprietatea asupra bunurilor imobile şi venituri din bunuri imobile.
(2) Înainte de data de 1 ianuarie 2014, autoritatea competentă din România informează Comisia Europeană cu privire la categoriile specifice de venituri şi de capital prevăzute la alin. (1) despre care au informaţii disponibile, precum şi orice modificări ulterioare care au fost aduse.
(3) Autoritatea competentă din România poate indica autorităţii competente a oricărui alt stat membru faptul că nu doreşte să primească informaţii referitoare la categoriile de venituri şi de capital prevăzute la alin. (1) sau că nu doreşte să primească informaţii cu privire la venitul ori la capitalul care nu depăşeşte un anumit plafon, iar România informează Comisia Europeană în acest sens. În cazul în care România nu informează Comisia Europeană despre oricare dintre categoriile cu privire la care deţine informaţii disponibile poate fi considerată drept stat care nu doreşte să primească informaţii potrivit alin. (1).
(4) Înainte de data de 1 iulie 2016, autoritatea competentă din România pune la dispoziţia Comisiei Europene, în fiecare an, statistici cu privire la volumul schimburilor automate şi, în măsura posibilului, informaţii cu privire la costurile şi beneficiile administrative şi de altă natură relevante legate de schimburile care au avut loc şi orice potenţiale modificări atât pentru administraţiile fiscale, cât şi pentru terţi.
(5) Comunicarea informaţiilor are loc cel puţin o dată pe an, în termen de 6 luni de la sfârşitul anului fiscal din România pe parcursul căruia au devenit disponibile informaţiile.
(6) În cazul în care România convine cu alte state membre să facă automat schimb de informaţii referitoare la categorii suplimentare de venituri şi de capital în cadrul unor acorduri bilaterale sau multilaterale pe care le încheie, România comunică acordurile respective Comisiei Europene care le pune la dispoziţia tuturor celorlalte state membre.
modificat de
Ordonanţă nr. 2/2012 – pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală din 25 ianuarie 2012, M. Of. 71/2012 ;
Ordonanţă nr. 2/2012 – pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală din 25 ianuarie 2012, M. Of. 71/2012 ;
„Cod Procedura Fiscala …..ARTICOLUL 109 13
Sfera de aplicare şi condiţiile schimbului spontan de informaţii
(1) Autoritatea competentă din România comunică autorităţii competente din orice alt stat membru interesat informaţiile prevăzute la art. 1095 alin. (1), în oricare dintre următoarele situaţii:
a) autoritatea competentă din România are dovezi pe baza cărora presupune că pot exista pierderi fiscale într-un alt stat membru;
b) o persoană impozabilă obţine o reducere sau o scutire de impozit în România, care ar putea determina o mărire a impozitului ori o obligaţie de plată a impozitului într-un alt stat membru;
c) afacerile între o persoană impozabilă din România şi o persoană impozabilă din alt stat membru sunt realizate printr-una sau mai multe ţări, astfel încât să rezulte o scădere a impozitului în România ori în celălalt stat membru sau în amândouă;
d) autoritatea competentă din România are dovezi pe baza cărora presupune că poate avea loc o diminuare a impozitului în urma unor transferuri artificiale ale profiturilor în cadrul unor grupuri de întreprinderi;
e) informaţiile transmise unui stat membru de către autoritatea competentă a altui stat membru au permis obţinerea unor informaţii care pot fi importante în evaluarea impozitului datorat în cel de-al doilea stat membru.
(2) Autoritatea competentă din România poate să comunice, prin schimb spontan, autorităţilor competente din celelalte state membre orice informaţii de care are cunoştinţă şi care pot fi utile acestora.
modificat de
Ordonanţă nr. 2/2012 – pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală din 25 ianuarie 2012, M. Of. 71/2012 ;