În Monitorul Oficial nr. 155 din 2 martie a.c. a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 81/2017 pentru modificarea și completarea Strategiei naționale de cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 929/2014.
Art. I.
Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 929/2014 privind aprobarea Strategiei naționale de cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 28 octombrie 2014, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La paragraful „Abrevieri” se introduc 17 noi abrevieri, cu următorul cuprins:
„ACTRIS-RI – Aerosols, Clouds and Trace Gases Research Infrastructure
AIEA – International Atomic Energy Agency
ALFRED – Advanced Lead Fast Reactor European Demonstrator
CERN – European Organization for Nuclear Research
CRIC – Comitetul Român pentru Infrastructuri de Cercetare
DANUBIUS-RI – The International Centre for Advanced Studies on River-Sea Systems
EMSO – European Multidisciplinary Seafloor and water- column Observatory
EPOS – European Plate Observing System
ERA – European Research Area
ESA – European Space Agency
ESFRI – European Strategy Forum on Research Infrastructures
FAIR – Facility for Antiproton and Ion Research
HL-LHC – High Luminosity Large Hadron Collider
ISS – International Space Station
MCI – Ministerul Cercetării și Inovării
METROFOOD-RI – Infrastructure for Promoting Metrology in Food and Nutrition
NEA – Nuclear Energy Agency”
2. La punctul 2 „Viziune privind cercetarea și inovarea din România în 2020”, „Pilonul 3. «Leadership» regional la frontiera științei și în tehnologie: străpungeri în domenii strategice” se modifică și va avea următorul cuprins:
„Pilonul 3 «Leadership» regional la frontiera științei și în tehnologie: străpungeri în domenii strategice
România participă, prin CDI, la mari inițiative europene și internaționale, atât prin asumarea rolului de lider, la ELI-NP, DANUBIUS-RI, ALFRED sau de actor important la alte infrastructuri de cercetare, cât și prin stimularea concentrărilor tehnologice (clustere) de frontieră.”
3. La punctul 3 „Obiectivele generale și specifice ale Strategiei naționale de cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020”, subpunctul „Obiective specifice”, paragraful OS 2 se modifică și va avea următorul cuprins:
„OS2. Susținerea specializării inteligente, prin concentrarea resurselor în domenii de cercetare și inovare cu relevanță economică și cu potențial CD demonstrat, inclusiv prin parteneriate public-public, care să conducă la concentrare, eficiență și eficacitate, și public-privat, care să deblocheze potențialul identificat, dar și în calitate de stat membru al CERN respectiv ESA, la operarea și dezvoltarea HL-LHC și ISS.”
4. La punctul 4 „Direcții principale de acțiune”, subpunctul 4.2 „Susținerea specializării inteligente”, la domeniul „Bioeconomia” se introduce un nou paragraf, cu următorul cuprins:
„Îmbunătățirea calității produselor agroalimentare (nutrițională, senzorială, de siguranță alimentară), în vederea satisfacerii cerințelor consumatorilor, trebuie să fie în deplină armonie cu asigurarea unui mediu durabil. În acest context sunt necesare atât dezvoltarea infrastructurii de cercetare științifică, a resurselor umane, cât și armonizarea metodologiilor de investigare a calității produselor agroalimentare și a biodisponibilității acestora în vederea asigurării securității nutriționale a populației.”
5. La punctul 4 „Direcții principale de acțiune”, subpunctul 4.2 „Susținerea specializării inteligente”, domeniul „Energie, mediu și schimbări climatice” se modifică și va avea următorul cuprins:
„Energie, mediu și schimbări climatice. Cercetările în domeniul energiei susțin reducerea dependenței energetice a României, prin valorificarea superioară a combustibililor fosili, diversificarea surselor naționale (nucleară, regenerabile, curate), transport multifuncțional («smart grids») și mărirea eficienței la consumator.
Nivelul ridicat de specializare atins în cercetarea din domeniul nuclear va fi valorificat în continuare prin dezvoltarea tehnologiilor pentru reactori avansați de generație IV și realizarea infrastructurii de cercetare, dezvoltare și demonstrație pentru reactorii rapizi răciți cu plumb, în parteneriat european și internațional. Protecția mediului înconjurător constituie o prioritate a tuturor politicilor actuale, în condițiile unor investiții masive care urmează a fi făcute în tehnici și tehnologii de depoluare și de reciclare, în administrarea inteligenta și durabilă a resurselor de apă, a bazinelor hidrografice și a zonelor umede. Dezvoltarea cunoașterii în domeniile «aer», «apă», «sol», inclusiv interfețele (mediile de tranziție dintre ele), și valorificarea acesteia de către utilizatori, sunt de importanță capitală pentru dezvoltarea durabilă a României. Cercetarea interdisciplinară de mediu a sistemului Dunăre – Delta Dunării – Marea Neagră este deosebit de importantă, atât din punctul de vedere al menținerii și valorificării capitalului natural existent, cât și din punctul de vedere al susținerii dezvoltării economiei bazate pe cunoaștere în regiunea Dunării și zona Mării Negre. De asemenea, fenomenele atmosferice necesită o atenție mărită, inclusiv studierea fenomenelor din atmosferă, generate de activități umane, dar și cele naturale cu impact în schimbările climatice.
Conceptul «orașul inteligent” oferă soluții de infrastructuri integrate pentru nevoile populației în aglomerări urbane.”
6. La punctul 4 „Direcții principale de acțiune”, subpunctul 4.2 „Susținerea specializării inteligente”, la subpunctul 4.2.5. „Infrastructuri («roadmap» național)” se introduce un nou paragraf, cu următorul cuprins:
„Având în vedere evoluțiile rapide din știință și inovare, România poate participa la dezvoltarea conceptuală, construcția și operarea unor infrastructuri de cercetate europene, în condițiile în care comunitatea științifică și tehnologică națională exprimă poziții clare în acest sens și există masa critică necesară unei poziții importante în acea infrastructură, sunt proiecte, inclusiv emergente, cuprinse în documente strategice naționale, europene, cum sunt foaia de parcurs (roadmap) pentru infrastructuri de cercetare ESFRI sau cea națională elaborată în coordonarea CRIC, sau acestea sunt menționate explicit în Programul de guvernare.”
7. La punctul 4 „Direcții principale de acțiune”, subpunctul 4.2 „Susținerea specializării inteligente”, la subpunctul 4.2.7 „Mecanism de orientare strategică” se introduce un nou paragraf, cu următorul cuprins:
„Mecanismul de orientare strategică va fi alcătuit din 3 module:
– modulul privind procesul de descoperire antreprenorială la nivel regional, bazat pe o abordare bottom-up (de jos în sus) asigurată printr-o rețea de observatori regionali, coordonați la nivel național;
– modulul privind monitorizarea și evaluarea instrumentelor de finanțare a strategiei naționale, în special cele care susțin elementele de specializare inteligentă, în baza unor indicatori de monitorizare specifici;
– modulul privind asigurarea guvernanței Mecanismului la nivel național și regional.”
8. La punctul 4 „Direcții principale de acțiune”, subpunctul 4.5 „Acțiuni transversale”, la subpunctul 4.5.3. „Internaționalizare”, a treia liniuță se modifică și va avea următorul cuprins:
„- susținerea participării la activitățile organismelor sau inițiativelor internaționale (CERN, ESA, AIEA, NEA etc.) care presupun afilierea sau acorduri de cooperare științifică, pe bază de planuri integrate de participare; asigurarea suportului tehnic și științific în domeniul securității nucleare, statelor membre AIEA, în cadrul unor cooperări de tip Practicai Arrangements/ Capacity Building (Acorduri de implementare/Dezvoltarea capacității) cu AIEA – Viena.”