Noul Regulamentul de aplicare a Legii nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate

Sunt instituții din comunitate în sensul art. 2 lit. a) din Lege următoarele:

a) autoritățile și instituțiile publice, altele decât cele direct responsabile de asigurarea punerii în executare a pedepselor sau măsurilor neprivative de libertate, precum: instituțiile administrației publice, unitățile și instituțiile de învățământ, precum și spațiile destinate educației și formării profesionale, unitățile medicale, instituțiile sau lăcașurile de cultură sau de cult;

b) asociațiile, fundațiile și societățile reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevăzute la art. 21 din Lege și abilitate potrivit procedurii prevăzute la art. 20 din Lege.

Persoanele juridice de drept public sau de drept privat competente să pună în executare sau, după caz, să supravegheze executarea pedepselor, măsurilor educative sau a altor măsuri neprivative, dispuse de organele judiciare, sau a unora dintre acestea sunt, după cum urmează:

A. în cazul persoanelor fizice:

1. inspectoratul județean de poliție, respectiv Direcția Generală de Poliție a Municipiului București în a cărui circumscripție își are domiciliul, precum și, dacă este cazul, cel în care își are locuința persoana față de care s-a dispus una dintre măsurile prevăzute la art. 1 din Lege – pentru interzicerea dreptului de a deține, de a purta și de a folosi orice categorie de arme, pentru interzicerea dreptului de a conduce anumite categorii de vehicule stabilite de instanță, pentru interzicerea dreptului de a se afla în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice stabilite de instanță, pentru interzicerea dreptului de a comunica cu victima ori cu membri de familie ai acesteia, cu persoanele cu care a comis infracțiunea sau cu alte persoane stabilite de instanță ori de a se apropia de acestea;

2. inspectoratele județene de poliție, respectiv Direcția Generală de Poliție a Municipiului București în a căror circumscripție se află localitățile vizate de interdicție – pentru interzicerea dreptului de a se afla în anumite localități stabilite de instanță, respectiv cele din circumscripția în care își au domiciliul sau locuința victima sau persoanele stabilite de instanță față de care s-a dispus interdicția de a comunica sau de a se apropia de acestea, precum și inspectoratul județean de poliție în a cărui circumscripție își are locuința condamnatul, pentru situațiile în care victima sau persoanele stabilite de instanță nu domiciliază în aceeași circumscripție cu acesta;

3. primăria de la domiciliul, precum și, dacă este cazul, cea de la locuința persoanei condamnate – pentru interzicerea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, respectiv pentru interzicerea dreptului de a alege;

4. serviciul public de asistență socială de la nivelul comunei, orașului sau municipiului, în a cărui circumscripție își are domiciliul condamnatul, precum și, dacă este cazul, cel în care își are locuința condamnatul – pentru interzicerea drepturilor părintești, respectiv pentru interzicerea dreptului de a fi tutore sau curator;

5. direcția generală de asistență socială și protecția copilului în a cărei circumscripție își are domiciliul condamnatul, precum și, dacă este cazul, cea în care își are locuința condamnatul – pentru interzicerea drepturilor părintești;

6. Inspectoratul General al Poliției Române – pentru interzicerea dreptului de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, respectiv pentru interzicerea dreptului de a se afla în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice, stabilite de instanță, când acestea se află în afara circumscripției în care își are domiciliul sau locuința persoana față de care s-a dispus una dintre măsurile prevăzute la art. 1 din Lege;

7. Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date – pentru interzicerea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, pentru interzicerea dreptului de a alege, respectiv pentru interzicerea dreptului de a se afla în anumite localități;

8. Inspectoratul General pentru Imigrări – pentru interzicerea dreptului de a alege, în cazul cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, pentru interzicerea dreptului străinului de a se afla pe teritoriul României, respectiv pentru interzicerea dreptului de a părăsi teritoriul României;

9. Inspectoratul General al Poliției de Frontieră – pentru interzicerea dreptului străinului de a se afla pe teritoriul României, precum și pentru interzicerea dreptului de a părăsi teritoriul României;

10. Direcția Generală de Pașapoarte – pentru interzicerea dreptului cetățenilor români de a părăsi teritoriul României;

11. Departamentul consular al Ministerului Afacerilor Externe – pentru interzicerea dreptului de a alege, în cazul în care persoana locuiește în străinătate;

12. Agenția Națională a Funcționarilor Publici – pentru interzicerea dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;

13. instituția în cadrul căreia cel condamnat exercită o funcție – pentru interzicerea dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;

14. Secretariatul General al Guvernului ori structura administrației publice centrale în subordinea căreia este organizată instituția în cadrul căreia cel condamnat își exercită funcția – pentru interzicerea dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;

15. persoana juridică în cadrul căreia persoana exercită funcția, profesia, meseria sau activitatea, precum și, dacă este cazul, persoana juridică care asigură organizarea și coordonarea exercitării profesiei sau activității ori autoritatea care a învestit-o cu exercitarea unui serviciu de interes public – pentru interzicerea dreptului de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv persoana fizică în sarcina căreia sunt încredințate unele măsuri de supraveghere;

16. comandantul unității militare în a cărei evidență este luată persoana condamnată, respectiv centrul militar județean sau zonal de la domiciliul condamnatului – pentru punerea în executare a pedepsei degradării militare;

17. cotidianul local sau național desemnat de judecător – pentru punerea în executare a pedepsei complementare a publicării hotărârii de condamnare;

B. în cazul persoanelor juridice:

1. Oficiul Național al Registrului Comerțului, pentru cazul în care persoana juridică respectivă este societate, în vederea înscrierii mențiunii în Registrul comerțului computerizat pentru persoane juridice și persoane fizice;

2. Ministerul Justiției, pentru cazul în care persoana juridică se încadrează în prevederile Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare, în vederea înscrierii mențiunii în Registrul național al persoanelor juridice fără scop patrimonial – asociații, fundații și federații;

3. Tribunalul București, pentru cazul partidelor, în vederea înscrierii mențiunii în Registrul partidelor politice;

4. judecătoria în circumscripția căreia își are sediul sindicatul, pentru cazul în care acesta se încadrează în prevederile Legii dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în vederea înscrierii mențiunii în Registrul special;

5. judecătoria în circumscripția căreia își are sediul societatea, pentru cazul în care aceasta se încadrează în prevederile Legii nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, cu modificările ulterioare, în vederea înscrierii mențiunii în Registrul societăților agricole;

6. instituția sau autoritatea publică competentă cu înregistrarea activității respective, pentru persoanele juridice înființate prin acte normative;

7. Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, Banca Națională a României și Autoritatea de Supraveghere Financiară, în cazul în care persoana juridică a fost condamnată pentru săvârșirea unor infracțiuni privind spălarea banilor ori finanțarea actelor de terorism;

8. inspectoratul județean de poliție, respectiv Direcția Generală de Poliție a Municipiului București în a cărui circumscripție se află sediul persoanei juridice, pentru a verifica respectarea interdicției dispuse;

9. organul care a autorizat înființarea persoanei juridice, respectiv organul care a înregistrat persoana juridică – pentru pedeapsa dizolvării;

10. organul de poliție în a cărui circumscripție se află punctele de lucru ale persoanei juridice, pentru pedeapsa suspendării activității sau unei activități, respectiv pentru pedeapsa închiderii unui punct de lucru;

11. administratorul sistemului electronic de achiziții publice, pentru pedeapsa interzicerii de a participa la procedurile de achiziții publice;

12. lichidatorul desemnat din Tabloul Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România, respectiv un expert judiciar din lista nominală cuprinzând experții tehnici judiciari;

13. organul de poliție în circumscripția căruia se află locul unde urmează a se face afișarea, în vederea verificării îndeplinirii obligației de afișare a hotărârii de condamnare;

C. în cazul persoanelor fizice, când se dispune executarea pedepselor și măsurilor neprivative de libertate menționate la art. 1 lit. d)-f) și la art. 23 alin. (1) lit. a) din Lege:

1. instituția din comunitate în care urmează a avea loc cursul de pregătire școlară sau de calificare profesională;

2. instituția din comunitate în care urmează a se desfășura munca neremunerată în folosul comunității;

3. instituția în care urmează a avea loc controlul, tratamentul sau îngrijirea medicală;

4. instituția din comunitate căreia îi este încredințată supravegherea executării unor măsuri educative neprivative de libertate;

5. instituția din comunitate în care urmează a se desfășura un program de reintegrare socială;

D. în cazul persoanelor fizice sau juridice, când se dispune renunțarea la urmărirea penală:

1. grefierul desemnat de procurorul general sau de prim- procurorul parchetului, pentru ținerea la zi a evidenței punerii în executare a obligațiilor dispuse și informarea periodică a procurorilor de caz cu privire la acestea;

2. organul de poliție în circumscripția căruia se află instituția unde se prestează munca neremunerată în folosul comunității, pentru cazul în care procurorul încredințează acestuia, potrivit legii, verificarea modului de îndeplinire a acestei obligații;

3. organul de poliție, pentru emiterea procesului-verbal de consemnare a executării obligației de a cere public scuze persoanei vătămate;

4. instituția din comunitate în cadrul căreia urmează a se desfășura munca în folosul comunității ori programul de consiliere;

E. în cazul persoanelor fizice, când se dispune controlul judiciar sau controlul judiciar pe cauțiune:

1. grefierul anume desemnat de procurorul general sau de prim-procurorul parchetului, pentru ținerea la zi a evidenței punerii în executare a obligațiilor dispuse și informarea periodică a procurorilor de caz cu privire la acestea;

2. organul de poliție în circumscripția căruia domiciliază sau locuiește persoana în cauză;

3. Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, în cazul cetățenilor români cu domiciliul în România;

4. Inspectoratul General pentru Imigrări, pentru cetățenii străini față de care s-a impus interdicția de a nu depăși o anumită limită teritorială, fixată de organul judiciar, decât cu încuviințarea prealabilă a acestuia, în cazul în care această limită se referă la teritoriul României;

5. Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, pentru persoanele față de care s-a dispus interdicția de a nu depăși o anumită limită teritorială, fixată de organul judiciar, decât cu încuviințarea prealabilă a acestuia, în cazul în care această limită se referă la teritoriul României;

6. Direcția Generală de Pașapoarte, în cazul cetățenilor români față de care s-a dispus interdicția de a nu depăși o anumită limită teritorială, fixată de organul judiciar, decât cu încuviințarea prealabilă a acestuia, în cazul în care această limită se referă la teritoriul României;

7. organul de poliție în raza căruia domiciliază sau locuiește inculpatul, pentru obligațiile prevăzute la art. 215 alin. (2) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, date prin lege în competența acestui organ;

8. instituția sanitară în care urmează a se efectua tratamentul, pentru obligația de a se supune unor măsuri de control, îngrijire sau tratament medical, în special în scopul dezintoxicării, prevăzută la art. 215 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 135/2010, cu modificările și completările ulterioare;

9. banca sau băncile la care inculpatul are deschise conturi, pentru obligația de a nu emite cecuri, prevăzută la art. 215 alin. (2) lit. k) din Legea nr. 135/2010, cu modificările și completările ulterioare.

(1) Coordonarea, supravegherea și controlul executării pedepselor și măsurilor neprivative de libertate menționate la art. 1 lit. d)-f) și la art. 23 alin. (1) lit. a) din Lege se realizează de către serviciul de probațiune.

(2) În funcție de pedepsele și măsurile neprivative de libertate prevăzute la art. 1 lit. d)-f) și la art. 23 alin. (1) lit. a) din Lege, serviciul de probațiune poate încredința supravegherea executării măsurilor și obligațiilor dispuse de instanță unor instituții din comunitate dintre cele incluse în baza de date constituită la nivel național potrivit art. 20 alin. (6) din Lege și menționate la art. 2 lit. C.

(3) Instituțiile de învățământ, respectiv instituțiile de pregătire și formare profesională și conținutul cursurilor organizate de acestea se stabilesc prin ordin comun al ministrului justiției și al ministrului educației naționale și cercetării științifice.

(1) În termen de 15 zile de la primirea dispozițiilor transmise de judecătorul delegat cu executarea, procurorul sau, după caz, instituțiile și persoanele prevăzute la art. 2, au obligația de a lua măsurile necesare pentru punerea în executare și să informeze judecătorul delegat cu executarea cu privire la aceste aspecte.

(2) În cazul în care una dintre instituțiile din comunitate căreia serviciul de probațiune i-a încredințat, prin decizie, organizarea, desfășurarea, verificarea sau supravegherea măsurilor și obligațiilor dispuse de instanță, nu poate participa la realizarea atribuțiilor stabilite din motive neimputabile acesteia, consilierul de probațiune emite o nouă decizie către o altă instituție din baza de date constituită la nivel național, potrivit art. 20 alin. (6) din Lege, revocând decizia inițială.

(3) În cel mult 15 zile de la data încetării sarcinilor ce le revin, instituțiile menționate la art. 2 au obligația de a informa, după caz, judecătorul delegat, procurorul, respectiv consilierul de probațiune, cu privire la modul în care s-a desfășurat executarea.

(4) Pe durata executării pedepselor accesorii și complementare, instituțiile și persoanele prevăzute la art. 2 au obligația de a răspunde solicitărilor și verificărilor realizate de judecătorul delegat cu executarea.

(5) În cazul suspendării executării pedepsei sub supraveghere, acordarea de către organele abilitate desemnate cu supravegherea, de permisiuni în executarea pedepselor complementare prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. l)-o) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare se comunică și serviciului de probațiune competent teritorial.

Pentru cazul în care s-a dispus interzicerea dreptului de a se afla în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice stabilite de instanță, inspectoratul județean de poliție, respectiv Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, în a cărui circumscripție își are domiciliul, precum și, dacă este cazul, cel în care își are locuința, persoana față de care s-a dispus una dintre măsurile prevăzute la art. 1 din Lege, va transmite o copie de pe dispozitivul hotărârii structurii de jandarmerie competente teritorial, care va proceda potrivit propriilor competențe legale. Pentru interzicerea dreptului de a se afla la anumite manifestări sportive, culturale ori alte adunări publice, Inspectoratul General al Poliției Române transmite copia de pe dispozitivul hotărârii Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.

(1) În aplicarea art. 11 alin. (1) din Lege, informarea persoanei aflate în executarea pedepselor, măsurilor educative sau a altor măsuri neprivative de libertate prevăzute de art. 1 lit. d)-f) și art. 23 alin. (1) lit. a) din Lege, care nu vorbește sau nu înțelege limba română, nu se poate exprima sau are o dizabilitate care îi afectează capacitatea de înțelegere și comunicare, se face într-o limbă sau printr-un limbaj pe care aceasta îl înțelege ori prin utilizarea altor mijloace sau formate adaptate de comunicare, printr-un traducător, interpret autorizat, interpret de limbaj mimico-gestual sau un alt specialist, plătit din bugetul de stat, prin bugetul Direcției Naționale de Probațiune.

(2) În aplicarea art. 11 alin. (2) din Lege, în cazul cetățenilor români care aparțin unei minorități naționale, informarea persoanei aflate în executarea pedepselor, măsurilor educative sau a altor măsuri neprivative de libertate prevăzute la art. 1 lit. d)-f) și art. 23 alin. (1) lit. a) din Lege, care nu vorbește sau nu înțelege limba română ori nu se poate exprima, cu privire la conținutul pedepsei sau măsurii dispuse, precum și cu privire la principalele acte efectuate în procedura de executare a acestora, se face în limba maternă a acestora, la cererea persoanei, prin intermediul unui traducător sau interpret autorizat ori prin intermediul unui interpret de limbaj mimico- gestual, plătit din bugetul de stat, prin bugetul Direcției Naționale de Probațiune.

(3) Informarea prevăzută la alin. (1) și (2) se poate realiza în condițiile prevăzute la alin. (4) și (5), cu acordul persoanei, de către un consilier de probațiune sau, după caz, de către reprezentantul autorității responsabile de punerea în executare a sancțiunilor sau măsurilor, care cunoaște limba sau limbajul utilizat de către persoana în cauză sau care dispune de mijloace și formate de comunicare accesibile persoanei supravegheate.

(4) În cadrul primei întrevederi cu persoana aflată în executarea unei pedepse sau măsuri neprivative de libertate, consilierul de probațiune sau responsabilul autorității este obligat să o întrebe cu privire la limba în care persoana preferă să desfășoare corespondența și/sau comunicarea, prezentându-i posibilitățile de realizare a informării prevăzute la alin. (1)-(3), consemnând despre acestea într-un proces-verbal.

(5) În temeiul opțiunii exprimate de către persoana prevăzută la alin. (4), consilierul de probațiune contactează, după caz, un traducător, un interpret autorizat, un interpret mimico-gestual sau utilizează un limbaj ori mijloace sau formate de comunicare accesibile persoanelor supravegheate, respectiv consemnează acceptarea corespondenței și a comunicării prin intermediul altor consilieri de probațiune ori prin intermediul reprezentanților autorităților responsabile.

(6) Consilierul de probațiune sau reprezentantul autorității responsabile informează persoana de cetățenie străină despre posibilitatea de a lua legătura cu reprezentanții diplomatici și o sprijină în vederea contactării acestora.

(7) Prevederile alin. (1)-(6) se aplică în mod corespunzător și pentru executarea pedepselor, măsurilor educative sau a altor măsuri neprivative de libertate prevăzute de art. 1 lit. b), c), g)-i) din Lege, cheltuielile ocazionate fiind plătite din bugetul Ministerului Justiției.

(1) Costurile pe care le presupune executarea pedepselor, măsurilor educative și a altor măsuri prevăzute la art. 1 din Lege se suportă din bugetul de stat, distinct, prin bugetul instituțiilor publice implicate, prin raportare la specificul activității și contribuția fiecăreia dintre instituții în desfășurarea procesului penal sau în executarea măsurilor și obligațiilor dispuse.

(2) În aplicarea art. 54 alin. (4), art. 57 alin. (2), art. 70 alin. (4) și a art. 77 alin. (2) din Lege, precum și în aplicarea art. 272 alin. (2) din Legea nr. 135/2010, cu modificările și completările ulterioare, se procedează în mod corespunzător, potrivit alin. (1).

(3) În aplicarea art. 13 din Lege, pentru executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri prevăzute de art. 1 lit. d)-f) și art. 23 alin. (1) lit. a) din Lege, dacă pe parcursul executării acestora este necesară efectuarea de către persoană a unor cheltuieli, achitarea unor taxe sau contribuții, iar persoana în cauză nu dispune de mijloace bănești suficiente, aceasta poate solicita în scris ca taxele, cheltuielile sau contribuțiile să fie suportate de la bugetul de stat, prin bugetul Direcției Naționale de Probațiune.

(4) În cazul prevăzut la alin. (3), persoana care dorește suportarea cheltuielilor intervenite cu executarea de către Direcția Națională de Probațiune întocmește o cerere prin care arată că se încadrează în prevederile art. 13 alin. (2) din Lege.

(5) Cererea prevăzută la alin. (4) se depune împreună cu înscrisurile doveditoare prevăzute la art. 13 alin. (2) din Lege la serviciul de probațiune competent sau, după caz, la autoritatea responsabilă, care o înaintează Direcției Naționale de Probațiune, împreună cu un referat cuprinzând propunerea de admitere sau respingere a cererii.

(6) Compartimentul de specialitate din cadrul Direcției Naționale de Probațiune constată că persoana nu are mijloace bănești suficiente și dispune acoperirea cheltuielilor cu executarea din bugetul Direcției Naționale de Probațiune.

(7) Categoriile de cheltuieli, taxe sau contribuții care pot fi suportate, potrivit art. 13 din Lege, de la bugetul de stat, prin bugetul Direcției Naționale de Probațiune se stabilesc prin ordin al ministrului justiției.

(8) În aplicarea art. 13 din Lege, pentru executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri prevăzute de art. 1 lit. a-c) și g)-i) din Lege, dacă pe parcursul executării acestora este necesară efectuarea de către persoană a unor cheltuieli, achitarea unor taxe sau contribuții, iar persoana în cauză nu dispune de mijloace bănești suficiente, aceasta poate solicita în scris ca taxele, cheltuielile sau contribuțiile să fie suportate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justiției.

(1) Constituie neîndeplinire a atribuțiilor stabilite în sarcina instituțiilor din comunitate și se sancționează potrivit art. 19 alin. (1) din Lege și următoarele fapte săvârșite în executarea dispozițiilor primite de la consilierul de probațiune:

a) refuzul nejustificat al persoanei juridice de drept public de a organiza desfășurarea unor activități ce nu implică cheltuieli, precum și refuzul persoanei juridice de drept privat de a desfășura activitățile pentru care a fost abilitată;

b) refuzul nejustificat al persoanei juridice de drept public sau de drept privat de a transmite informațiile prevăzute la art. 23 alin. (4), art. 43 alin. (4), art. 49 alin. (4), respectiv netrimiterea, în cel mult 30 de zile de la data încetării măsurilor și obligațiilor, a informațiilor cu privire la modul de îndeplinire a acestora;

c) nerealizarea vizitelor programate sau inopinate la locuința minorului, în condițiile art. 68 alin. (7) din Lege;

d) nesesizarea serviciului de probațiune de către instituția din comunitate, atunci când constată că persoana nu respectă condițiile de executare și obligațiile fixate de instanță.

(2) Constituie îndeplinire necorespunzătoare a atribuțiilor stabilite în sarcina instituțiilor din comunitate și se sancționează potrivit art. 19 alin. (1) din Lege:

a) întârzierea nejustificată sau repetată a persoanei juridice de drept public ori a celei de drept privat în organizarea și desfășurarea unor activități potrivit competențelor ce îi revin;

b) întârzierea nejustificată sau repetată a persoanei juridice de drept public sau de drept privat de a transmite informațiile prevăzute la art. 23 alin. (4), art. 43 alin. (4), art. 49 alin. (4);

c) nerespectarea principiului nediscriminării, a demnității umane și a confidențialității în activitatea desfășurată cu persoanele față de care s-a dispus una dintre pedepsele sau măsurile dintre cele prevăzute la art. 1 din Lege;

d) nerespectarea standardelor minime de lucru în probațiune pentru instituțiile din comunitate, aprobate prin hotărâre a Guvernului, precum și a condițiilor în care pot fi desfășurate activitățile în care acestea sunt implicate.

(3) Amenzile judiciare aplicate constituie venituri la bugetul de stat, cuprinzându-se distinct în bugetul Ministerului Justiției.

(4) Aplicarea amenzii judiciare nu înlătură răspunderea penală, în cazul în care fapta constituie infracțiune.

(5) În cazul neîndeplinirii dispozițiilor transmise de consilierul de probațiune, acesta are obligația sesizării judecătorului delegat cu executarea, care trebuie să facă referire la decizia transmisă inițial, aspectele pe care le consideră relevante în sensul neîndeplinirii sarcinilor transmise, precum și, după caz, confirmarea primirii deciziei și informarea cu privire la încetarea sarcinilor dispuse.