Regulamentul privind organizarea și funcționarea consiliilor de onoare și consiliilor de judecată în unitățile militare din M.A.I.

(1) Consiliile de onoare se constituie la nivelul unităților militare în care efectivul este de minimum 15 cadre militare, precum și la nivelul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne.

(2) Consiliile de onoare prevăzute la alin. (1) se constituie separat, unul pentru corpul ofițerilor și unul pentru corpul maiștrilor militari și subofițerilor.

(3) În situația în care efectivul existent în unitatea militară nu permite constituirea de consilii separate pentru ofițeri și pentru maiștri militari și subofițeri, se constituie un singur consiliu de onoare.

(4) În situația prevăzută la alin. (3), atunci când consiliul de onoare analizează abaterile săvârșite de maiștri militari sau subofițeri, în compunerea acestuia intră un maistru militar sau subofițer.

(5) La nivelul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne consiliul de onoare se constituie pentru fiecare caz în parte.

(1) Cadrele militare sunt trimise în fața consiliului de onoare constituit la nivelul unităților din care fac parte.

(2) Prin excepție de la alin. (1), cadrele militare sunt trimise în fața consiliului de onoare constituit la nivelul eșalonului superior când:

a) efectivul existent nu permite constituirea consiliului de onoare la nivelul unităților din care fac parte;

b) membrii consiliului de onoare constituit la nivelul unităților din care fac parte nu au gradul cel puțin egal cu al acestora;

c) îndeplinesc funcția de inspector general/comandant/șef de unitate/adjuncți ai acestora.

(3) Cadrele militare detașate la alte unități din Ministerul Afacerilor Interne sunt trimise în fața consiliilor de onoare constituite la nivelul unităților din care fac parte, la propunerea comandanților/șefilor unităților unde sunt detașate.

(4) Cadrele militare numite în statul „M” cu posturi civile din structurile de specialitate ale Administrației prezidențiale, Senat, Guvern, ministere și alte organe centrale de specialitate care se încadrează cu specialiști militari și funcționari publici cu statut special detașați de la Ministerul Afacerilor Interne, denumit în continuare statul „M”, ori în statul „S” – Statul de organizare al posturilor pentru încadrarea personalului din aparatul central al Ministerului Afacerilor Interne care desfășoară misiuni în străinătate, denumit în continuare statul „S” al Ministerului Afacerilor Interne, care constituie anexe la Statul de organizare al Direcției generale management resurse umane, sunt trimise în fața consiliilor de onoare constituite la nivelul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne.

(5) Cadrele militare numite în statul „S” al inspectoratelor generale sunt trimise în fața consiliilor de onoare constituite la nivelul acestora.

(6) Cadrele militare care urmează cursuri sau susțin examene de carieră în instituțiile de formare ale Ministerului Afacerilor Interne sunt trimise în fața consiliilor de onoare constituite la nivelul unităților din care fac parte, la propunerea comandanților/șefilor instituțiilor de formare ale Ministerului Afacerilor Interne în care urmează cursuri sau susțin examene de carieră.

Consiliul de onoare are în componență 3 membri titulari, dintre care, de regulă, cel puțin unul are studii juridice, precum și 2 membri supleanți, din rândul:

a) ofițerilor, pentru consiliul de onoare al acestora, dintre care, de regulă, 2 membri titulari și un membru supleant trebuie să fie ofițeri cu grade superioare;

b) ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor, pentru consiliul de onoare al maiștrilor militari și subofițerilor, dintre care 2 membri titulari și un membru supleant trebuie să fie ofițeri.

(1) Membrii consiliilor de onoare se aleg pentru o perioadă de 3 ani, de regulă în luna ianuarie.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1) în instituțiile militare de învățământ membrii consiliilor de onoare se aleg în prima lună a anului de învățământ.

(1) Cadrele militare propuse pentru a fi alese în consiliile de onoare trebuie să fie apreciate pentru integritatea morală, competență profesională și credibilitate.

(2) Nu pot fi propuse pentru a fi alese în consiliile de onoare cadrele militare aflate în următoarele situații:

a) îndeplinesc funcția de comandant/șef al unității sau sunt înlocuitori legali ai acestuia;

b) ocupă funcția de consilier juridic sau îndeplinesc atribuții de consilier juridic în/pentru unitatea la nivelul căreia se constituie consiliul de onoare;

c) ocupă funcția de ofițer psiholog sau îndeplinesc atribuții de asistență psihologică în/pentru unitatea la nivelul căreia se constituie consiliul de onoare;

d) se află sub efectul unei sancțiuni disciplinare;

e) se află în curs de cercetare prealabilă ori în analiza consiliului de judecată/onoare;

f) împotriva acestora a fost dispusă începerea urmării penale, se află în faza de judecată sau au fost condamnați prin hotărâre judecătorească la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării pedepsei ori la pedeapsa amenzii penale pentru infracțiuni săvârșite din culpă ori față de acestea s-a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă.

(1) Membrii consiliilor de onoare se aleg în adunări ale cadrelor militare, la care participă și comandantul/șeful unității.

(2) La adunările în care se aleg membrii consiliilor de onoare ale ofițerilor participă numai ofițerii, iar la cele în care se aleg consiliile de onoare ale maiștrilor militari și subofițerilor participă cadrele militare cu astfel de grade, precum și un număr de ofițeri, ca invitați, stabiliți de comandantul/șeful unității.

(3) Adunările sunt valabile numai dacă la acestea iau parte cel puțin jumătate plus unu din numărul cadrelor militare pentru care se alege consiliul de onoare.

(4) Adunările cadrelor militare pentru alegerea membrilor consiliilor de onoare se desfășoară astfel:

a) comandantul/șeful unității deschide adunarea și comunică scopul pentru care a fost convocată; se alege apoi, prin vot deschis, un prezidiu format din 3-5 membri, propuși dintre participanți, care să conducă lucrările adunării. Unul din membrii acestuia va redacta și procesul-verbal. Comandantul/Șeful unității nu poate fi ales în prezidiu;

b) participanții la adunare fac propuneri de candidați pentru membrii titulari și, separat, pentru membrii supleanți; candidaturile propuse se supun, pe rând, discuției adunării. În cazul când sunt obiecții asupra unei propuneri, participanții hotărăsc prin vot deschis, cu majoritate simplă, dacă cel propus se trece sau nu pe lista de candidați;

c) se alege, prin vot deschis, o comisie pentru numărarea voturilor, formată din 3-5 membri dintre participanții care nu figurează pe lista de candidați, din care unul este ales președinte;

d) se trece la alegerea, prin vot secret, a membrilor titulari și supleanți ai consiliului de onoare. Pentru a fi declarat ales, candidatul propus trebuie să întrunească majoritatea simplă a voturilor exprimate;

e) rezultatul alegerilor se consemnează într-un proces-verbal care este citit, în fața adunării, de către președintele comisiei de numărare a voturilor. Componența consiliilor de onoare se consemnează în ordinul de zi pe unitate.

(5) Președintele consiliului de onoare este, de drept, cel mai mare în grad, la grad egal, cel mai mare în funcție, iar la funcții egale, cel mai vechi în funcție dintre membrii titulari ai consiliului.

(1) Pe locurile de membri titulari, devenite vacante, președintele consiliului de onoare numește membrii supleanți, iar în locul acestora sunt aleși alți membri.

(2) Membrii consiliilor de onoare care comit fapte incompatibile cu calitatea pe care o au sunt înlocuiți astfel:

a) cu membri supleanți, în cazul membrilor titulari;

b) cu alte cadre militare, în cazul membrilor supleanți.

(3) În situațiile prevăzute la alin. (2) lit. b), membrii supleanți ai consiliilor de onoare sunt aleși în condițiile art. 6 în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la apariția situației.

(4) În situația în care membri titulari ai consiliilor de onoare nu pot fi înlocuiți în condițiile alin. (2) lit. a), prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

(1) Membrii consiliilor de onoare constituite la nivelul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne sunt numiți prin ordin al ministrului afacerilor interne, la propunerea secretarului de stat/secretarului general care coordonează activitatea structurii din care face parte cadrul militar trimis în fața consiliului de onoare.

(2) Dispozițiile art. 3, 5, art. 6 alin. (5) și art. 7 se aplică în mod corespunzător.

(1) Comandantul/Șeful unității care, pe orice cale, a luat cunoștință de săvârșirea uneia sau mai multor fapte care pot constitui abateri disciplinare sau care a primit un raport scris de cadrele militare care se consideră lezate în onoarea și demnitatea lor emite un ordin/o dispoziție prin care desemnează un ofițer pentru cercetarea prealabilă, denumit în continuare ofițer desemnat.

(2) În ordinul/dispoziția prevăzut(ă) la alin. (1) se nominalizează și cadrul militar cercetat, precum și, după caz, un ofițer care să ajute la efectuarea cercetării.

(3) Ordinul/Dispoziția prevăzut(ă) la alin. (1) se aduce la cunoștința ofițerului desemnat și a celui care ajută la efectuarea cercetării, pe bază de semnătură, prin grija structurii de resurse umane, iar cadrului militar cercetat, prin grija ofițerului desemnat.

(4) Ofițerii desemnați, de regulă, se nominalizează dintre ofițerii cu studii juridice și sunt cel puțin egali în grad sau în funcție cu cadrul militar cercetat.

(5) Ofițerii desemnați nu pot fi din rândul cadrelor militare care:

a) au calitatea de șef nemijlocit sau subordonat al cadrului militar cercetat;

b) ocupă funcția de consilier juridic sau îndeplinesc atribuții de consilier juridic în/pentru unitatea în care își desfășoară activitatea cadrul militar cercetat;

c) ocupă funcția de ofițer psiholog sau îndeplinesc atribuții de asistență psihologică în/pentru unitatea în care își desfășoară activitatea cadrul militar cercetat;

d) au calitatea de soț, rudă sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv, cu cadrul militar cercetat ori se află într-o altă situație de conflict de interese prevăzută de lege;

e) se află în curs de cercetare prealabilă ori în analiza consiliului de judecată/onoare;

f) sunt sub efectul unei sancțiuni disciplinare;

g) împotriva acestora a fost dispusă începerea urmării penale, se află în faza de judecată sau au fost condamnați prin hotărâre judecătorească la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării pedepsei ori la pedeapsa amenzii penale pentru infracțiuni săvârșite din culpă ori față de acestea s-a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă;

h) au făcut sesizări împotriva celui cercetat;

i) sunt parte (ei sau rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv) într-un proces contra celui cercetat;

j) sunt membri titulari sau supleanți ai consiliului de onoare.

(6) Dispozițiile alin. (5) se aplică și cu privire la desemnarea ofițerului nominalizat să ajute la efectuarea cercetării prealabile.

Cercetarea prealabilă, denumită în continuare cercetare, are ca scop stabilirea existenței/inexistenței abaterii disciplinare și a vinovăției, cu privire la aspectele sesizate sau cunoscute, la cauzele și împrejurările concrete în care acestea s-au produs.

(1) Ofițerul desemnat efectuează cercetarea și întocmește dosarul cauzei, pe care îl prezintă comandantului/ șefului unității militare, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data numirii prin ordin/dispoziție.

(2) Pentru motive temeinice, termenul poate fi prelungit cu cel mult 5 zile lucrătoare la solicitarea ofițerului desemnat, cu aprobarea comandantului/șefului care a emis ordinul/dispoziția.

(3) În situația în care pe parcursul cercetării cadrul militar cercetat absentează în mod justificat – misiune, spitalizare, concediu, permisie ori în situații de forță majoră -, ofițerul desemnat încheie un proces-verbal, care se introduce în dosarul cauzei, termenul prevăzut la alin. (1) fiind suspendat până la data încetării situației.

(1) În vederea întocmirii dosarului cauzei, ofițerul desemnat poate solicita, în scris, copii ale acelor acte care pot constitui probe pentru aflarea adevărului cu privire la existența sau inexistența abaterii disciplinare, gravitatea și condițiile care au cauzat sau au favorizat săvârșirea acesteia.

(2) Pe timpul cercetării, cu respectarea prevederilor legale, se pot desfășura următoarele activități: verificarea unor înscrisuri, inclusiv privind activitatea desfășurată anterior de cadrul militar cercetat; constatarea, la fața locului, a unor situații de fapt; inventarieri, audierea altor persoane, controale financiar-contabile, ridicări de înscrisuri, precum și alte activități necesare lămurii cauzei.

(3) Ofițerul desemnat are obligația de a asculta punctul de vedere al cadrului militar cercetat.

(4) Cadrele militare cercetate, precum și persoanele audiate au obligația de a da note explicative.

La finalizarea cercetării, ofițerul desemnat întocmește un referat care cuprinde, în mod obligatoriu:

a) numărul ordinului/dispoziției prin care a fost desemnat cu efectuarea cercetării;

b) descrierea faptei sesizate și cadrele militare implicate;

c) procedeele și modalitățile de verificare;

d) prevederile legale încălcate de cadrul militar și încadrarea juridică a faptelor reținute, cu indicarea probelor și a dovezilor pe care se întemeiază;

e) cauzele și condițiile care au generat și au favorizat comiterea abaterilor;

f) modul de comportare anterioară a cadrului militar cercetat;

g) sancțiunile aplicate neradiate și recompensele acordate pe parcursul carierei cadrului militar cercetat;

h) concluziile privind existența sau inexistența aspectelor sesizate și a vinovăției cadrului militar cercetat;

i) alte date și elemente apreciate ca necesare, după caz.