În Monitorul Oficial nr. 858 din 18 noiembrie a.c. a fost publicată Hotărârea nr. 1157/2015 a Consiliului Superior al Magistraturii pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 676/2007.

Nou în Legalis – Codul de procedură penală. Comentariu pe articole . Accesează volumul!

În extras

Art. I

Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 676/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 814 din 29 noiembrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Procesul de evaluare a judecătorilor şi procurorilor implică parcurgerea următoarelor etape: observarea de către membrul desemnat al comisiei a unor activităţi profesionale cu caracter public desfăşurate de judecătorul evaluat, analiza documentelor care conţin rezultate ale activităţii profesionale a judecătorului sau procurorului evaluat, autoanaliza şi autoaprecierea şi acordarea calificativului. Procesul de evaluare a judecătorilor şi procurorilor poate cuprinde şi un interviu de evaluare, precum şi stabilirea de comun acord a unui plan individual de dezvoltare profesională.“

2.Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 4

(1) Eficienţa activităţii desfăşurate de judecători se apreciază în funcţie de următorii indicatori:

a) rata de soluţionare a dosarelor (operativitatea) calculată exclusiv în raport cu dosarele nou-intrate;

b) stocul de dosare mai vechi de un an/un an şi 6 luni;

c) ponderea dosarelor închise într-un an;

d) redactările peste termenul legal.

(2) Indicatorii corespunzători criteriului eficienţei vor fi avuţi în vedere în funcţie de volumul de activitate al instanţei în domeniul de specializare al judecătorului evaluat, volumul de activitate al judecătorului evaluat, complexitatea cauzelor cu care a fost învestit şi încărcătura efectivă medie pe ţară în acelaşi domeniu de specializare.

(3) La analizarea şi acordarea punctajelor pentru indicatorii prevăzuţi la alin. (1) vor fi luate în considerare şi celelalte activităţi desfăşurate de judecători pe baza unor dispoziţii din legi şi regulamente.

(4) Eficienţa activităţii desfăşurate de judecătorii de supraveghere a privării de libertate se apreciază în funcţie de următorii indicatori:

a) respectarea termenelor de soluţionare a cauzelor;

b) respectarea termenelor legale de redactare a încheierilor şi de efectuare a comunicărilor prevăzute de dispoziţiile legale;

c) desfăşurarea, în termenele legale sau, în lipsa lor, în mod constant şi cu regularitate, a activităţilor cu caracter administrativ prevăzute de lege.

(5) Dispoziţiile alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător şi cu privire la evaluarea eficienţei activităţii desfăşurate de judecătorii de supraveghere a privării de libertate.“

3.Articolul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 5

(1) Calitatea activităţii desfăşurate de judecători se apreciază în funcţie de următorii indicatori:

a) calitatea redactării hotărârilor judecătoreşti;

b) conduita în timpul şedinţei de judecată şi în exercitarea altor îndatoriri profesionale;

c) calitatea altor activităţi desfăşurate de judecătorul evaluat.

(2) Calitatea activităţii desfăşurate de judecătorii de supraveghere a privării de libertate se apreciază în funcţie de următorii indicatori:

a) calitatea redactării încheierilor pronunţate;

b) conduita în timpul desfăşurării procedurilor administrativ-jurisdicţionale şi a altor activităţi cu caracter administrativ;

c) organizarea evidenţei activităţii judecătorului de supraveghere a privării de libertate.“

4.Articolul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 6

(1) Integritatea judecătorilor se apreciază în funcţie de următorul indicator: încălcări ale Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor, stabilite prin hotărâri definitive ale Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii; sancţiuni disciplinare rămase definitive în perioada supusă evaluării; pronunţarea faţă de judecătorul evaluat a unor soluţii de renunţare la urmărirea penală, de renunţare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori de condamnare, pentru care Plenul Consiliului Superior al Magistraturii nu a propus eliberarea din funcţie, în condiţiile legii.

(2) În cazul în care în privinţa judecătorului evaluat s-a pronunţat cel puţin o soluţie dintre cele prevăzute la alin. (1), punctajul acordat pentru acest criteriu este de cel mult 24 de puncte.“

5.Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 7

(1) La analiza criteriului formării profesionale continue a judecătorilor se va avea în vedere următorul indicator: disponibilitatea de a participa la programele de formare profesională continuă ori la alte forme de perfecţionare profesională, participarea la activităţile care au drept scop unificarea practicii judiciare şi la învăţământul profesional al judecătorilor, respectiv participarea la întâlnirile trimestriale ale judecătorilor de supraveghere a privării de libertate.

(2) În aprecierea aceluiaşi criteriu pot fi avute în vedere şi prezentarea de teme la colocvii, simpozioane de specialitate, lucrări şi articole publicate, inclusiv contribuţii la elaborarea unor culegeri sau buletine de jurisprudenţă, proiecte şi culegeri de acte normative, activitatea didactică, inclusiv cea de formator, tutore de practică, responsabil cu formarea continuă descentralizată, fără ca nerealizarea uneia dintre aceste activităţi să constituie temei pentru depunctare.“

6.Articolul 8 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 8

(1) Eficienţa activităţii de urmărire penală desfăşurate se apreciază în funcţie de următorul indicator: efectuarea urmăririi penale într-un termen rezonabil, ţinând cont de complexitatea cauzei şi de volumul de activitate al procurorului.

(2) Indicatorul de evaluare a eficienţei activităţii de urmărire penală se raportează la volumul de activitate al parchetului în sectorul în care îşi desfăşoară activitatea procurorul.

(3) În aprecierea complexităţii cauzei se vor lua în considerare următoarele elemente: dificultatea administrării probelor; numărul părţilor şi al martorilor; numărul infracţiunilor investigate; natura acestora; dificultatea problemelor de drept şi de fapt care trebuie soluţionate; conexarea mai multor cauze, precum şi alte elemente specifice relevante.“

7.Articolul 9 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 9

(1) Eficienţa activităţii de supraveghere a cercetărilor penale se apreciază în funcţie de următorii indicatori:

a) supravegherea şi îndrumarea organelor de poliţie în activitatea de cercetare penală, reflectate în verificarea periodică şi ritmică a stadiului şi calităţii actelor de cercetare penală efectuate de organele de poliţie şi urmărirea termenelor fixate, precum şi în luarea măsurilor prevăzute de art. 303 alin. (3) din Codul de procedură penală;

b) efectuarea actelor procedurale şi soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, în funcţie de complexitatea cauzei şi de volumul de activitate al procurorului.

(2) Dispoziţiile art. 8 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător.“

8.Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 10

(1) Eficienţa activităţii de participare la şedinţele de judecată se apreciază în funcţie de următorii indicatori:

a) operativitatea în motivarea căilor de atac declarate, cu respectarea termenelor legale şi administrative;

b) operativitatea soluţionării altor lucrări, specifice activităţii judiciare.

(2) În cazul în care, în raport de unitatea de parchet la care îşi desfăşoară activitatea procurorul evaluat, legea nu prevede posibilitatea declarării căilor de atac, punctajul aferent indicatorului prevăzut la alin. (1) lit. a) se distribuie celuilalt indicator.“