Ordonanța de urgență nr. 46/2015 pentru stabilirea unor măsuri financiare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

Având în vedere exigenţa creării unui cadru legislativ clar şi previzibil pentru finalizarea obiectivelor de investiţii din cadrul Programului naţional de dezvoltare locală, care să asigure îndeplinirea în mod eficient a obiectivului general al programului, se impune intervenţia legislativă de urgenţă pentru evitarea înregistrării de arierate de către unităţile administrativ-teritoriale beneficiare ale programului, din cauza necesităţii tehnologice în unele situaţii, ca executanţii lucrărilor de construcţii să realizeze producţie în cuantum valoric mai mare decât fondurile disponibile din necesitatea conformării la condiţii tehnologice, la unele prevederi din proiectele tehnice şi din caietele de sarcini ale acestora, în condiţiile în care mare parte din obiectivele de investiţii sunt demarate din bugetele locale sau prin alte programe, iar lucrările de construcţii sunt executate secvenţial, fără respectarea prescripţiilor tehnice, ceea ce duce la încălcarea sistemului calităţii şi a legislaţiei în construcţii, precum şi a contractelor de achiziţii publice, încheiate, mare parte din acestea, pe criteriul „preţul cel mai scăzut”, la care calitatea serviciilor şi a obiectelor de construcţii rezultate este afectată de durata efectivă de execuţie a contractului care diferă, datorită lipsei unei finanţări continue şi previzibile, de cea prevăzută în procedură şi în caietul de sarcini al achiziţiei, aspecte care au dus şi la expirarea autorizaţiilor de construire, la defecte şi neconformităţi în procesul de execuţie greu de depăşit în multe situaţii şi cu costuri suplimentare, măsura adoptată cu aplicare de urgenţă având ca scop astfel rezolvarea unor probleme care au afectat mediul economic, industria de construcţii şi beneficiarii programului în aceeaşi măsură.

Având în vedere impactul aplicării directivelor Uniunii Europene în România în privinţa implementării standardelor de echipare tehnico-edilitară pentru toate localităţile, în sensul necesităţii protejării mediului şi creşterii calităţii vieţii tuturor cetăţenilor prin asigurarea accesului la alimentarea cu apă, realizarea reţelelor de canalizare şi a instalaţiilor de epurare a apelor uzate, este imperios necesară sprijinirea de către Guvern a implementării Programului naţional de dezvoltare locală prin crearea unui cadru legislativ coerent care să asigure îndeplinirea obiectivelor acestuia prin utilizarea eficientă a resurselor alocate şi a maximizării valorilor indicatorilor de rezultat, motiv pentru care se impune intervenţia legislativă de urgenţă.

Trebuie luată în considerare necesitatea accelerării execuţiei lucrărilor de construcţii la obiectivele de investiţii finanţate în cadrul programului, având în vedere că România s-a angajat ca toate localităţile cu peste 2.000 de locuitori echivalenţi să aibă acces la apă şi canalizare până în 2018, iar până în 2015 – toate localităţile cu peste 10.000 de locuitori echivalenţi.

O altă problemă ce ţine tot de finanţare este alocarea insuficientă de fonduri pentru realizarea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare şi realizarea staţiilor de epurare. România are angajamente europene luate cu termene clare de conformare.

Consecinţa negativă pe care o poate avea neadoptarea prezentei ordonanţe de urgenţă este că riscăm să fim penalizaţi, sancţionaţi şi să fie declanşat infringementul pentru că România nu şi-ar respecta angajamentele luate şi pentru că actualul Guvern ar considera că nu este o prioritate pentru o familie din România să aibă acces la apă şi la canalizare şi, de asemenea, foarte importantă este influenţa negativă pe care lipsa abordării strategice în finanţarea nevoii unităţilor administrativ-teritoriale beneficiare ale programului, pentru realizarea unor proiecte esenţiale, poate duce la depopularea teritoriilor administrate de aceştia, la o migrare voluntară spre zone urbane care vor fi presate astfel de o dezvoltare haotică, la afectarea stării de sănătate a populaţiei, la imposibilitatea oferirii de către stat, prin administraţia publică locală, a condiţiilor de trai prin servicii publice elementare, de bază, care să ofere prin aceste condiţii minime decenţă şi respect pentru fiecare familie, fiecare cetăţean.

În lipsa adoptării prezentului act normativ şi schimbării mecanismului de implementare, Programul naţional de dezvoltare locală, instrument de finanţare din bugetul statului, complementar altor surse de finanţare, în special fonduri structurale, este lipsit de predictibilitate, iar statul, prin instituţiile implicate, fără aplicarea acestor măsuri, nu are o imagine de ansamblu atât asupra eforturilor pe care le face, cât şi asupra rezultatelor preconizate/realizate, ştiut fiind faptul că întreruperea unor lucrări de construcţii duce la creşterea fondurilor necesare pentru finalizarea acestora din cauza cheltuielilor de conservare sau de refacere, în cazul în care protejarea acestora pe termen lung nu este posibilă.

În urma evaluării rezultatelor implementării Programului naţional de dezvoltare locală, la finalul trimestrului III, respectiv în urma analizării adreselor primite de la beneficiarii programului, care conţin solicitări de suplimentare a creditelor bugetare pentru anul 2015, cu diminuarea creditelor bugetare din anii următori, datorită existenţei premiselor executării lucrărilor de construcţii peste nivelul estimat iniţial sau, dimpotrivă, solicitări de diminuare a creditelor bugetare din anul 2015 şi realocarea acestora în anii următori, din cauza incapacităţii tehnice a executantului de a surmonta dificultăţile de executare a lucrărilor la obiectivul de investiţii contractat, s-a constatat astfel că, din cauze independente de voinţa finanţatorului, lucrările de execuţie a obiectivelor de investiţii nu se realizează în ritmul estimat la toate proiectele, iar, datorită alocărilor insuficiente din trecutul implementării programului, indicatorii estimaţi ai acestuia, relativ la efortul bugetar aplicat, nu sunt atinşi.

În vederea reducerii volumului de muncă atât pentru funcţionarii instituţiilor publice, cât şi pentru cei ce lucrează în trezoreriile statului, a reducerii birocraţiei, precum şi a evitării blocajului temporal al cash-flow-ului unor furnizori/prestatori/ executanţi,

ţinând cont de faptul că România sprijină Republica Moldova, dorind să promoveze o dezvoltare stabilă şi armonioasă benefică pentru întreaga populaţie şi, în special, pentru cea mai dezavantajată parte a acestei populaţii,

ţinând cont de situaţia imperativă în privinţa asigurării cu energie termică a populaţiei în sezonul rece 2015-2016, dat fiind caracterul social al serviciului public şi, inclusiv, eliminarea unor eventuale blocaje şi întreruperi determinate de lipsa disponibilităţilor în bugetele locale, corelat cu responsabilizarea autorităţilor administraţiei publice locale,

este absolut necesară intervenţia legislativă în regim de urgenţă asupra Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, care a fost modificată semnificativ prin Legea nr. 177/2015. Modificările aduse au operat şi asupra nivelului cotei virate de investitori/proprietari către Inspectoratul de Stat în Construcţii şi a modalităţii de virare a acesteia. Odată cu modificările şi completările respective nu au fost prevăzute norme tranzitorii pentru contractele de execuţie aflate în derulare, cu privire la cuantumul şi modalitatea de achitare a acesteia.

Neadoptarea acestor măsuri ar avea consecinţe negative asupra procesului de urmărire a execuţiei lucrărilor aflate în derulare, precum şi de încasare a taxelor cuvenite pentru această activitate derulată în condiţiile legii de către Inspectoratul de Stat în Construcţii pentru realizarea lucrărilor şi recepţia tuturor investiţiilor aflate în derulare la această dată.

Având în vedere necesitatea continuării şi extinderii mecanismului de susţinere financiară a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, pentru realizarea proiectelor de investiţii prioritare de mediu şi gospodărire a apelor şi pentru îmbunătăţirea infrastructurii de mediu în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de România în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană pentru cap. 22 „Protecţia mediului înconjurător”,

ţinând cont de faptul că, prin Ordonanţa Guvernului nr. 40/2006 pentru aprobarea şi finanţarea programelor multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 61/2007, cu modificările ulterioare, a fost aprobat mecanismul de susţinere financiară a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale în realizarea proiectelor de investiţii cuprinse în programele multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor,

luând în considerare faptul că din cauza constrângerilor bugetare nu au fost alocate fonduri suficiente pentru finalizarea obiectivelor de investiţii din cadrul programelor multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor, neasigurându-se astfel gospodărirea durabilă a resurselor de apă, satisfacerea cerinţelor de apă necesare activităţilor socioeconomice, protecţia împotriva inundaţiilor şi asigurarea veghii hidrologice,

subliniind faptul că neadoptarea în regim de urgenţă a prezentului act normativ conduce la neîndeplinirea angajamentelor asumate de România în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană pentru cap. 22 „Protecţia mediului înconjurător”,

ţinând cont de faptul că Organizaţia Mondială a Sănătăţii a menţinut valabilitatea Alertei internaţionale determinate de epidemia de Ebola,

având în vedere faptul că, în şedinţa din data de 16 septembrie 2015, Comitetul Naţional Ebola, ca urmare a celor stabilite de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, a luat ca măsură menţinerea în continuare a misiunii Formaţiunii Medicale ROL 2, de izolare şi tratare a eventualelor cazuri de Ebola care vor fi diagnosticate pe teritoriul ţării,

luând în considerare faptul că Formaţiunea Medicală ROL 2 este singura unitate desemnată la nivel naţional pentru asigurarea izolării şi tratării pacienţilor suspecţi sau confirmaţi de infectare cu virus Ebola şi ţinând cont de faptul că Ministerul Sănătăţii trebuie să asigure o serie de măsuri, în vederea asigurării răspunsului la evenimente epidemiologice datorate unor boli infecţioase determinate de virusuri sau bacterii care determină mortalitate ridicată în cadrul populaţiei,

în vederea asigurării susţinerii în continuare a cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare pentru Formaţiunea Medicală ROL 2 din bugetul Ministerului Sănătăţii, până la declararea de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii a închiderii Alertei internaţionale determinate de epidemia de Ebola, se impune adoptarea prezentei ordonanţe de urgenţă.

Având în vedere faptul că neadoptarea în regim de urgenţă a măsurilor de reglementare prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă ar avea ca efect încetarea funcţionării acestei unităţi, România aflându-se în incapacitatea de a asigura asistenţa medicală necesară pentru aceşti pacienţi, iar Ministerul Sănătăţii nu va putea duce la îndeplinire sarcinile stabilite de Guvernul României prin Memorandumul aprobat în 17 septembrie 2014 privind „Măsurile de prevenire şi de creştere a capacităţii de intervenţie în combaterea infecţiilor cu virusul hemoragic Ebola”,

având în vedere absenţa unor reglementări cu privire la salarizarea personalului Unităţii de management a Proiectului (UMP) din structura Ministerului Sănătăţii care desfăşoară activităţi în cadrul proiectelor finanţate de către Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat rambursabile,

având în vedere că funcţiile specialiştilor Unităţii de management a Proiectului din structura Ministerului Sănătăţii, experienţa necesară, precum şi atribuţiile şi responsabilităţile specifice fiecărei funcţii sunt stabilite în manualul operaţional al fiecărui proiect şi în prezent nu sunt stabilite norme sau criterii pentru echivalarea funcţiilor experţilor Unităţii de management a Proiectului din structura Ministerului Sănătăţii cu funcţiile existente în cadrul instituţiei,

în considerarea faptului că nu poate fi stabilit salariul de bază lunar sau de referinţă pentru funcţiile specialiştilor UMP-ului din structura Ministerului Sănătăţii,

având în vedere faptul că Proiectul privind reforma sectorului sanitar – îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemului sanitar înregistrează întârzieri în implementare generate de lipsa reglementărilor legislative privind salarizarea personalului UMP din structura Ministerului Sănătăţii,

deoarece neadoptarea măsurilor propuse prin prezentul act normativ ar conduce la întârzierea derulării activităţilor în cadrul Proiectului privind reforma sectorului sanitar – îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemului sanitar, la depopularea UMP, prin migrarea către alte domenii de activitate a specialiştilor cu experienţă în derularea proiectelor cu finanţare din împrumuturi rambursabile, conform procedurilor prevăzute în ghidurile finanţatorilor externi, la înregistrarea de întârzieri în implementarea şi atingerea obiectivelor proiectelor finanţate din împrumuturi externe rambursabile, datorate lipsei reglementărilor clare privind salarizarea personalului UMP,

având in vedere implicaţiile negative pe care le-ar avea nepromovarea în regim de urgenta a prezentului act normativ asupra implementării Proiectului privind reforma sectorului sanitar – îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemului sanitar,

în considerarea faptului că întârzierile în implementarea Proiectului privind reforma sectorului sanitar – îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemului sanitar ar putea conduce la anularea împrumutului sau la generarea unor costuri suplimentare în cazul nerealizării obiectivelor împrumutului, inclusiv prin creşterea impactului asupra bugetului de stat, prin preluarea finalizării proiectului sau rambursarea anticipată a împrumuturilor,

în contextul faptului că neadoptarea acestor măsuri imediate conduce la posibilitatea neatingerii obiectivelor stabilite în Strategia naţională de sănătate 2014-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.028/2014,

în vederea evitării migrării specialiştilor în gestionarea împrumuturilor externe rambursabile către alte domenii de activitate ce ar avea efecte negative asupra atingerii obiectivelor proiectelor finanţate din împrumuturi externe rambursabile,

ţinând seama de consecinţele negative ale nepromovării în regim de urgenţă a prezentului act normativ care asigură reglementări exprese cu privire la modul de salarizare a personalului din cadrul UMP din structura Ministerului Sănătăţii, implicat în managementul şi implementarea proiectelor finanţate din credite externe contractate sau garantate de stat, rambursabile, prin alinierea salarizării acestuia cu salarizarea personalului din structurile care au ca obiect de activitate gestionarea asistenţei financiare comunitare acordate României, astfel încât să fie asigurată stimularea menţinerii specialiştilor din acest domeniu,

în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.