În Monitorul Oficial nr. 330 din 14 mai a.c. a fost republicată Legea nr. 69/2010 – Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, în temeiul art. III din Legea nr. 377/2013 pentru modificarea şi completarea Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 23 decembrie 2013.

Totul despre insolvență. Codul insolvenței. Legea nr. 85/2014. Comentariu pe articole. Ediția 5 și Legea procedurii insolvenței. Comentariu pe articole. Ediția 4 sunt acum Legalis®. Comandă cărțile în Raftul Legalis®

În extras

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1

Prezenta lege are ca obiective principale:

  1. asigurarea şi menţinerea disciplinei fiscal-bugetare, a transparenţei şi sustenabilităţii pe termen mediu şi lung a finanţelor publice;
  2. stabilirea unui cadru de principii şi reguli pe baza căruia Guvernul să asigure implementarea politicilor fiscal-bugetare care să conducă la o bună gestiune financiară a resurselor;
  3. gestionarea eficientă a finanţelor publice pentru a servi interesul public pe termen lung, asigurarea prosperităţii economice şi ancorarea politicilor fiscal-bugetare într-un cadru durabil.

Art. 2

Dispoziţiile prezentei legi se aplică autorităţilor, instituţiilor şi entităţilor publice şi/sau de utilitate publică prevăzute la art. 2 pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi, respectiv, la art. 2 pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, finanţate potrivit art. 62 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 67 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi altor entităţi clasificate în administraţia publică conform Regulamentului (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 mai 2013 privind Sistemul european de conturi naţionale şi regionale din Uniunea Europeană, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 174 din 26 iunie 2013.

Art. 3

În sensul prezentei legi, următorii termeni vor fi definiţi astfel:

1.strategia fiscal-bugetară – documentul de politică publică ce stabileşte obiectivele şi priorităţile în domeniul fiscal-bugetar, ţintele veniturilor şi cheltuielilor bugetului general consolidat şi ale bugetelor componente ale bugetului general consolidat, precum şi evoluţia soldului bugetului general consolidat pe o perioadă de 3 ani;

2.bugetul general consolidat – ansamblul bugetelor componente ale sistemului bugetar, incluzând bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale, bugetul Trezoreriei Statului, bugetele instituţiilor publice autonome, bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, din bugetul asigurărilor sociale de stat şi din bugetele fondurilor speciale, după caz, bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile, precum şi al altor entităţi clasificate în administraţia publică, agregate, consolidate şi ajustate conform Regulamentului (UE) nr. 549/2013 pentru a forma un întreg;

3.cadru fiscal-bugetar – prezentare sintetică a principalilor indicatori bugetari, atât pe partea de venituri, cât şi pe cea de cheltuieli, incluzând o descriere agregată a politicii fiscal-bugetare;

4.datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene – datoria administraţiei publice raportată către Comisia Europeană (Eurostat) şi publicată de Eurostat, exprimată ca procent în produsul intern brut;

5.cheltuielile primare ale bugetului general consolidat – cheltuielile bugetului general consolidat, din care au fost deduse plăţile de dobânzi aferente datoriei publice;

6.soldul bugetului general consolidat – diferenţa dintre veniturile bugetului general consolidat şi cheltuielile bugetului general consolidat;

7.soldul primar al bugetului general consolidat – diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile primare ale bugetului general consolidat;

8.deteriorarea soldului bugetului general consolidat – majorarea deficitului bugetului general consolidat sau diminuarea excedentului bugetului general consolidat faţă de cel prevăzut în strategia fiscal-bugetară pentru anul respectiv;

9.sold structural anual al administraţiei publice – soldul anual ajustat ciclic din care se deduc măsurile cu caracter excepţional şi măsurile temporare, calculat pe baza metodologiei agreate la nivelul Uniunii Europene;

10.obiectiv bugetar pe termen mediu – ţintă a soldului structural anual al administraţiei publice, stabilită potrivit Regulamentului (CE) nr. 1.466/1997 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii poziţiilor bugetare şi supravegherea şi coordonarea politicilor economice, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, seria L, nr. 209 din 2 august 1997, cu modificările şi completările ulterioare;

11.administraţie publică – unitate instituţională parte componentă a economiei naţionale, definită conform Regulamentului (UE) nr. 549/2013;

12.circumstanţe extraordinare – un eveniment neobişnuit asupra căruia autorităţile administraţiei publice nu au niciun control şi care are o influenţă majoră asupra poziţiei financiare a administraţiei publice sau perioade de recesiune economică severă, astfel cum este definită în Pactul de stabilitate şi creştere revizuit;

13.Pactul de stabilitate şi creştere – instrument prin care se asigură disciplina bugetară a statelor membre, pentru a evita apariţia deficitului excesiv conform Regulamentului (CE) nr. 1.466/1997, cu modificările şi completările ulterioare, şi Regulamentului (CE) nr. 1.467/1997 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea şi clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, seria L, nr. 209 din 2 august 1997, cu modificările şi completările ulterioare;

14.administraţii de securitate socială – are înţelesul prevăzut de Regulamentul (UE) nr. 549/2013;

15.ciclul economic – definit şi măsurat conform metodologiilor recunoscute la nivelul Uniunii Europene;

16.cheltuielile de personal – totalul cheltuielilor suportate din bugetul general consolidat pentru personalul din sectorul bugetar, pe parcursul unui exerciţiu bugetar, respectiv cheltuielile cu salariile de bază, soldele funcţiilor de bază şi indemnizaţiile lunare de încadrare, sporurile, indemnizaţiile, premiile, stimulentele şi alte drepturi de natură salarială, în bani sau natură, stabilite conform legii, precum şi contribuţiile sociale ce revin în sarcina angajatorului aferente acestora;

17.asistenţa financiară din partea Uniunii Europene şi a altor donatori – asistenţa financiară nerambursabilă primită de România sub forma fondurilor nerambursabile de preaderare şi postaderare potrivit prevederilor memorandumurilor şi acordurilor de finanţare încheiate între Comisia Europeană sau alţi donatori şi Guvernul României;

18.bugetul centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale – veniturile şi cheltuielile bugetelor generale ale unităţilor administrativ-teritoriale, definite la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

19.cheltuieli de investiţii – are înţelesul prevăzut de Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare;

20.cheltuieli fiscale – totalitatea prevederilor legislaţiei fiscale, reglementări sau norme legislative al căror efect este reducerea veniturilor bugetare sau amânarea încasării acestora, aplicabile anumitor categorii de contribuabili, în raport cu standardele de impozitare stabilite în mod general. Acestea pot include scutiri, deduceri şi facilităţi fiscale, cote reduse de impozitare, reguli diferenţiate de calcul al impozitelor, taxelor şi contribuţiilor stabilite în scopul acordării unui tratament preferenţial unei categorii de contribuabili, precum şi orice alte reglementări fiscale de natură să reducă încasările bugetare.