Aprobarea Metodologiei privind elaborarea şi aprobarea curriculumului şcolar – Ordinul nr. 3593/2014

Prezenta metodologie reglementează procedura de fundamentare, elaborare, evaluare, avizare şi aprobare a planurilor-cadru de învăţământ şi a programelor şcolare, ca părţi componente ale curriculumului naţional.

În sensul prezentei metodologii, se definesc următorii termeni:

a)curriculum, în sens larg, reprezintă ansamblul structurat al proceselor şi al experienţelor de învăţare prin care trece elevul pe durata parcursului său şcolar; în sens restrâns, cuprinde ansamblul coerent al documentelor de tip reglator care descriu un parcurs de învăţare pe care şcoala îl oferă elevului;

b)curriculumul naţional reprezintă ansamblul coerent al planurilor-cadru de învăţământ şi al programelor şcolare din învăţământul preuniversitar; acesta cuprinde un set de documente care reglementează modalităţile prin care şcoala poate asigura atingerea finalităţilor educaţionale, astfel încât să ofere fiecărui elev şanse egale pentru dezvoltarea personală şi profesională, pentru inserţia socială;

c)planul-cadru de învăţământ este un document de tip reglator, instrument de bază în promovarea politicilor educaţionale la nivel naţional, care stabileşte diferenţiat – în funcţie de nivelul de şcolarizare, forma de învăţământ şi, după caz, filiera, profilul, specializarea/calificarea – disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire obligatorii studiate de către elevi în şcoală, numărul de ore pe săptămână alocat fiecăreia/fiecăruia dintre acestea, precum şi numărul de ore alocat disciplinelor/domeniilor de studiu/modulelor de pregătire opţionale;

d)programa şcolară reprezintă un document de tip reglator, care stabileşte, pentru fiecare disciplină/domeniu de studiu/modul de pregătire, oferta educaţională corelată cu bugetul de timp şi statutul precizat prin planul-cadru; din perspectivă funcţională, programa este un instrument de lucru al cadrului didactic, care stabileşte oferta educaţională pentru un parcurs şcolar determinat, în termeni de finalităţi urmărite, elemente de bază ale conţinuturilor teoretice, experimentale şi aplicative, recomandări metodologice pentru orientarea procesului didactic şi pentru evaluare;

e)trunchiul comun (TC) reprezintă oferta educaţională stabilită la nivel central, parcursă în mod obligatoriu de elevi în funcţie de nivelul de şcolaritate, anul de studiu, filieră, profil şi specializare; TC asigură egalitatea de şanse la educaţie pentru toţi elevii;

f)curriculum diferenţiat (CD) reprezintă oferta educaţională stabilită la nivel central, parcursă în mod obligatoriu de toţi elevii în funcţie de profiluri şi specializări/calificări; CD constă într-un pachet de discipline/module cu alocări orare aferente, diferenţiate pe profiluri şi pe specializări/calificări;

g)curriculumul la decizia şcolii (CDS) şi curriculumul în dezvoltare locală (CDL) reprezintă oferta educaţională propusă de şcoală, în concordanţă cu nevoile şi interesele de învăţare ale elevilor, cu specificul şcolii şi cu nevoile comunităţii locale/partenerilor economici.

Organizarea curriculumului naţional se bazează pe principii de politică educaţională şi de construcţie curriculară, situate la confluenţa factorilor psihologici, pedagogici, epistemologici şi socioeconomici.

(1) Proiectarea şi dezvoltarea curriculumului naţional respectă următoarele repere:

a) realizarea finalităţilor educaţiei;

b) asigurarea accesului egal la educaţie;

c) garantarea dreptului la educaţie diferenţiată şi personalizată.

(2) Procesul de elaborare şi aprobare a curriculumului naţional are, de asemenea, în vedere:

a) îmbunătăţirea şi diversificarea ofertei educaţionale a întregului sistem de învăţământ şi formare profesională la nivel naţional, regional şi local;

b) asigurarea măsurilor specifice de suport educaţional pentru grupurile dezavantajate;

c) asigurarea flexibilităţii rutelor educaţionale;

d) asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea sistemului naţional de învăţământ cu recomandările europene în vigoare;

e) stimularea educaţiei permanente.

(1) Curriculumul naţional aplicat în învăţământul preuniversitar se elaborează în conformitate cu următoarele categorii de nevoi:

a) nevoile specifice de dezvoltare personală şi integrare socială a elevilor;

b) nevoile pieţei forţei de muncă;

c) nevoile comunităţii;

d) nevoile specifice societăţii cunoaşterii.

(2) Pentru învăţământul profesional şi tehnic, nevoile care stau la baza elaborării curriculumului sunt identificate prin standardul de pregătire profesională.

(3) Curriculumul naţional aplicat în învăţământul preuniversitar este centrat pe scopuri specifice corespunzătoare fiecărui nivel de învăţământ.

(4) Curriculumul naţional pentru educaţia timpurie este centrat pe dezvoltarea cognitivă, senzorio-motorie, socioafectivă şi pe dezvoltarea capacităţii de învăţare a copilului.

(5) Curriculumul naţional pentru învăţământul primar şi gimnazial se axează pe domenii de competenţe-cheie care conturează profilul de formare al elevului; pentru facilitarea tranziţiei de la învăţământul preşcolar la învăţământul primar, Curriculumul naţional pentru clasa pregătitoare urmăreşte dezvoltarea fizică, socioemoţională, cognitivă a limbajului şi comunicării, precum şi dezvoltarea capacităţilor şi a atitudinilor în învăţare, asigurând totodată punţile către dezvoltarea competenţelor-cheie.

(6) Curriculumul naţional pentru învăţământul liceal este centrat pe dezvoltarea şi diversificarea competenţelor-cheie şi formarea competenţelor specifice în funcţie de filieră, profil, specializare sau calificare.

(7) Curriculumul naţional pentru învăţământul profesional este centrat pe dezvoltarea şi diversificarea competenţelor-cheie şi formarea competenţelor specifice în funcţie de domeniul de pregătire profesională şi de calificare.

(8) Curriculumul naţional pentru învăţământul postliceal este centrat pe dezvoltarea şi diversificarea competenţelor-cheie şi formarea competenţelor specifice în funcţie de domeniul de pregătire profesională şi de calificare.