În Monitorul Oficial nr. 173 din 11 martie a.c. a fost publicată Iniţiativa legislativă pentru promovarea proiectului de lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii. Redăm integral expunerea de motive a actului.

Timp de 10 zile puteti evalua GRATUIT continutul Legalis 2.0 – Legislatie consolidata, Jurisprudenta romaneasca si europeana, Doctrina, Reviste online, Bibliografie.
Afla totul despre cele mai noi module Legalis 2.0: Dreptul UE si CEDO | Drept Public

În extras

Motivele pentru care s-a constituit Comitetul de iniţiativă şi a fost redactat prezentul proiect de lege sunt următoarele:

1. Elaborarea unor soluţii legislative apte şi capabile să asigure un cadru normativ echilibrat în distribuirea drepturilor şi obligaţiilor partenerilor relaţiei de muncă şi utile în vederea implementării cu succes a politicilor privind ocuparea forţei de muncă apare ca necesară şi oportună.

Proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii vizează consolidarea dimensiunii parteneriale în configurarea drepturilor şi obligaţiilor salariaţilor, precum şi întărirea garanţiilor juridice de care beneficiază aceştia.

Totodată, s-a urmărit şi flexibilizarea relaţiilor de muncă prin instituirea unei noi modalităţi de verificare a aptitudinilor profesionale şi personale ale persoanei care solicită angajarea, dar şi prin reglementarea unei noi forme de organizare a muncii – telemunca.

2. Proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii îşi propune echilibrarea relaţiilor de muncă între angajatori şi angajaţi prin următoarele modificări:

– instituirea pentru angajator a obligaţiei de a informa salariatul asupra modalităţilor de verificare a aptitudinilor profesionale şi personale, precum şi asupra obiectivelor de performanţă individuală;

– instituirea, în sarcina angajatorului, a obligaţiei de a comunica în scris salariatului propunerile de modificare a contractului individual de muncă;

– revizuirea reglementărilor privind aplicarea clauzei de neconcurenţă. Astfel, ca regulă, această clauză îşi va produce efectele pe parcursul executării contractului individual de muncă, părţile putând stabili aplicarea sa după încetarea contractului numai prin excepţie şi cu respectarea anumitor condiţii prevăzute de lege;

– revizuirea reglementărilor privind aplicarea clauzei de confidenţialitate. Clauza de confidenţialitate va produce efecte după încetarea contractului individual de muncă numai în situaţii excepţionale, pentru o perioadă determinată de timp şi în legătură cu anumite categorii de informaţii, stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern;

– reglementarea în detaliu a obiectivelor de performanţă. Astfel, obiectivele de performanţă fac obiectul negocierii colective, putând fi stabilite pe categorii de salariaţi, prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern, după caz. Îndeplinirea obiectivelor de performanţă constituie condiţii de majorare a salariului sau de promovare în carieră. Neîndeplinirea lor nu poate constitui motiv de concediere pentru necorespundere profesională;

– reglementarea clauzei de obiectiv de performanţă;

– reglementarea perioadei de probă ca modalitate de sine stătătoare de verificare a aptitudinilor profesionale şi personale ale persoanei care solicită angajarea;

– stabilirea unei durate mai reduse a perioadei de probă în cazul muncitorilor necalificaţi;

– reglementarea unui nou caz de modificare unilaterală a contractului individual de muncă de către angajator. Aşadar, angajatorul va putea modifica unilateral durata timpului de muncă, pe o perioadă ce nu poate depăşi 3 luni cumulat într-un an calendaristic, pentru motive tehnice, tehnologice sau structurale;

– abrogarea dispoziţiei potrivit căreia angajatorul poate dispune suspendarea contractului individual de muncă în cazul reducerii temporare a activităţii;

– modificarea criteriilor în cazul concedierilor colective. Cu ocazia stabilirii ordinii de prioritate la concediere, nu vor putea fi utilizate criterii ce ţin de îndeplinirea obiectivelor de performanţă de către salariaţi. Concedierile colective sunt dispuse pentru motive ce nu ţin de persoana salariatului. Astfel, nu se justifică stabilirea ordinii de prioritate la concediere în funcţie de motive ce ţin de persoana salariatului;

– revizuirea termenului în care angajatorul are obligaţia de a reangaja salariaţii concediaţi prin concediere colectivă cu prioritate pe posturile reînfiinţate;

– mărirea perioadei maxime pentru care se pot încheia contractele pe durată determinată, de la 3 ani la 5 ani;

– reglementarea condiţiilor şi a termenelor în care pot fi prelungite contractele pe durată determinată;

– modificarea prevederilor privind munca prin agent de muncă temporară:

– reglementarea cazurilor în care un utilizator poate apela la agenţi de muncă temporară;

– calitatea de agent de muncă temporară poate fi dobândită numai de societăţi comerciale sau persoane fizice autorizate, acreditate de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale;

– stabilirea regulii potrivit căreia contractul de muncă temporară se încheie pe durată nedeterminată;

– stabilirea regulii potrivit căreia salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu poate fi inferior celui pe care îl primeşte salariatul utilizatorului care prestează aceeaşi muncă sau una similară cu cea a salariatului temporar;

– reglementarea telemuncii;

– modificarea prevederilor privind durata timpului de lucru şi munca suplimentară:

– stabilirea domeniilor de activitate pentru care se pot stabili perioade de referinţă mai mari de 4 luni, dar care să nu depăşească 6 luni;

– compensarea muncii suplimentare atât prin acordarea de ore libere plătite în următoarele 30 de zile calendaristice după efectuarea acesteia, cât şi prin acordarea unui spor la salariu;

– reglementarea condiţiilor în care angajatorul poate acorda zile libere plătite în perioadele de reducere a activităţii;

– modificarea dispoziţiilor privind salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în sensul raportării cuantumului net al acestuia la cuantumul salariului mediu net la nivel naţional comunicat de Institutul Naţional de Statistică avut în vedere la fundamentarea bugetului de stat;

– modificarea prevederilor ce privesc dialogul social:

– acordarea posibilităţii pensionarilor şi şomerilor de a adera la sindicatele constituite potrivit legii;

– extinderea interdicţiei de concediere a reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale sindicatelor, precum şi a reprezentanţilor salariaţilor pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţii din unitate şi pe o perioadă de 2 ani de la încetarea mandatului;

– alocarea unui număr de 20 de ore pe lună reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale sindicatelor, precum şi reprezentanţilor salariaţilor în vederea îndeplinirii mandatului ce l-au primit de la salariaţi. Orele utilizate în vederea îndeplinirii acestui mandat sunt considerate timp efectiv lucrat, fiind remunerate corespunzător,

– modificări ale jurisdicţiei muncii, în sensul:

– introducerii distincţiei între conflicte de drepturi şi conflicte de interese;

– introducerii obligaţiei instanţei de a încerca stingerea conflictului de drepturi prin împăcarea părţilor;

– introducerii prevederii potrivit căreia hotărârile prin care se soluţionează fondul cauzei se pronunţă în ziua în care au luat sfârşit dezbaterile;

– stabilirii caracterului devolutiv al recursului.

Abrogarea din Legea nr. 62/2011 a dispoziţiilor ce reglementează conflictele individuale de muncă, în scopul eliminării neconcordanţelor existente între prevederile acestei legi şi Codul muncii.