În Monitorul Oficial nr. 381 din 27 iunie 2013 a fost publicată H.G. nr. 379/2013 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional de gestionare a afacerilor europene în vederea participării României la procesul decizional al instituţiilor Uniunii Europene şi pentru completarea art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 8/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe.
În cadrul actului normativ se arată:
Art. 1
Prezenta hotărâre reglementează organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional de gestionare a afacerilor europene în vederea participării României la procesul decizional al instituţiilor Uniunii Europene, aflat în coordonarea Ministerului Afacerilor Externe.
Art. 2
În sensul prezentei hotărâri, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a)mandat – poziţia de negociere a României pentru temele aflate pe agenda Consiliului, inclusiv pentru proiectele de acte ale Uniunii Europene obligatorii din punct de vedere juridic, precum şi pentru propunerile de acte de punere în aplicare a unor acte juridice obligatorii ale Uniunii Europene;
b)mandat general – poziţia de negociere a României pentru temele aflate pe agenda Consiliului, inclusiv pentru proiectele de acte ale Uniunii Europene obligatorii din punct de vedere juridic, precum şi pentru propunerile de acte de punere în aplicare a unor acte juridice obligatorii ale Uniunii Europene, în cazul în care implicaţiile economice, sociale sau de mediu ale acestora au o importanţă majoră sau privesc mai multe domenii sectoriale.
Art. 3
(1) Instituţiile cu atribuţii în procesul de gestionare a afacerilor europene reglementat de prezenta hotărâre sunt Ministerul Afacerilor Externe, precum şi celelalte ministere şi organe de specialitate organizate în subordinea Guvernului sau a ministerelor, denumite în continuare organe de specialitate, în domeniile specifice sectoarelor lor de activitate.
(2) Ministerul Afacerilor Externe asigură consultarea autorităţilor administrative autonome pentru pregătirea mandatelor şi a mandatelor generale pe temele aflate în aria de competenţă a acestora. Ministerul Afacerilor Externe poate încheia protocoale de colaborare cu acestea, pentru a asigura o coordonare eficientă în domeniul afacerilor europene şi promovarea unor poziţii coerente ale României la nivelul Uniunii Europene.
(3) Coordonarea procesului de luare a deciziilor şi adoptare a poziţiilor României în ceea ce priveşte problematica afacerilor europene se realizează la următoarele niveluri decizionale:
a) Guvernul României;
b) Comitetul de coordonare a Sistemului naţional de gestionare a afacerilor europene, denumit în continuare Comitet de coordonare;
c) Grupurile de lucru ale Sistemului naţional de gestionare a afacerilor europene, denumite în continuare grupuri de lucru.
Art. 4
(1) Ministerul Afacerilor Externe, prin structura care gestionează domeniul afacerilor europene, îndeplineşte următoarele funcţii:
a) coordonează procesul de elaborare, adoptare şi promovare a poziţiilor naţionale care vor fi promovate în cadrul instituţiilor Uniunii Europene şi structurilor de lucru ale acestora;
b) transmite poziţiile României adoptate prin mandate sau mandate generale către Reprezentanţa permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană;
c) prezidează reuniunile şi asigură activitatea executivă şi de secretariat a Comitetului de coordonare, inclusiv stabilirea agendei de lucru, şi urmăreşte îndeplinirea deciziilor stabilite de acesta;
d) coordonează elaborarea documentelor necesare participării la reuniunile Consiliului European;
e) monitorizează şi informează instituţiile cu atribuţii în procesul de gestionare a afacerilor europene cu privire la activitatea Parlamentului European, inclusiv din perspectiva poziţiilor naţionale promovate la nivelul instituţiilor europene;
f) colaborează cu Ministerul Fondurilor Europene în aspecte legate de impactul politicilor europene asupra procesului de gestionare a fondurilor europene;
g) sprijină activitatea Consiliului interministerial pentru finalizarea negocierilor privind Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2014–2020 prin corelarea fundamentărilor şi soluţiilor tehnice ale Consiliului cu direcţiile de politică externă şi de politică generală europeană şi naţională.
(2) Ministerul Afacerilor Externe, prin structura care gestionează domeniul afacerilor europene, prezintă periodic spre aprobare prim-ministrului:
a) propuneri privind priorităţile politice naţionale ale României în calitate de stat membru al Uniunii Europene, stabilite în cadrul Comitetului de coordonare, pe baza programului de guvernare, raportat la orientările şi priorităţile politice generale definite de Consiliul European, la priorităţile Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, la instrumentele de programare legislativă sau de strategie politică ale Comisiei Europene, precum şi la priorităţile Parlamentului European;
b) propuneri sau opţiuni pentru soluţionarea aspectelor divergente nesoluţionate la nivelul Comitetului de coordonare;
c) informări privind priorităţile Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene şi relevanţa acestora pentru România;
d) informări cu privire la îndeplinirea de către România a obligaţiilor asumate prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană;
e) rapoarte de monitorizare privind implementarea de către România a angajamentelor asumate în contextul semestrului european (Strategia Europa 2020, Pactul Euro Plus, Pactul pentru creştere şi ocupare);
f) propuneri de măsuri necesare pentru aplicarea pe plan intern a regulamentelor, directivelor, deciziilor, recomandărilor şi avizelor adoptate de către instituţiile Uniunii Europene;
g) propuneri de politici, programe naţionale, planuri de acţiune şi măsuri pentru derularea procesului de integrare europeană a României;
h) propuneri pentru modernizarea şi dezvoltarea Sistemului naţional de comunicare în domeniul afacerilor europene şi a sistemului informatic şi de comunicaţii aferent;
i) orice alte propuneri, măsuri sau informări care necesită aprobarea prim-ministrului, în condiţiile legii.
Art. 5
(1) În scopul asigurării coordonării interinstituţionale a procesului de luare a deciziilor şi adoptare a poziţiilor României în ceea ce priveşte problematica afacerilor europene se constituie Comitetul de coordonare a Sistemului naţional de gestionare a afacerilor europene, organism de lucru, fără personalitate juridică, coordonat de Ministerul Afacerilor Externe prin intermediul structurii care gestionează domeniul afacerilor europene.
(2) Comitetul de coordonare are următoarele atribuţii:
a) asigură coordonarea interinstituţională a procesului de elaborare a poziţiilor României în ceea ce priveşte problematica afacerilor europene;
b) desemnează, cu acordul instituţiilor vizate, instituţia responsabilă de elaborarea şi susţinerea mandatelor sau mandatelor generale;
c) evaluează mandatele generale, stabileşte şi actualizează periodic lista acestora, care va fi transmisă spre aprobare prim-ministrului, prin intermediul structurii din cadrul Ministerului Afacerilor Externe care gestionează domeniul afacerilor europene;
d) pregăteşte mandatele pentru negocierea la nivelul Uniunii Europene, în cadrul Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi ai guvernelor statelor membre (Coreper), denumit în continuare Coreper, şi al Consiliului Uniunii Europene;
e) soluţionează aspectele aflate în divergenţă între ministere sau alte organe de specialitate, care nu au fost rezolvate la nivelul grupurilor de lucru;
f) urmăreşte şi poate solicita îndeplinirea de către ministerul, respectiv organul de specialitate care elaborează mandatele, respectiv mandatele generale, a obligaţiei de a informa şi consulta, după caz, autorităţile locale, organizaţiile patronale, sindicale, civice sau alte organizaţii active în domeniile acoperite de proiectele de acte ale Uniunii Europene, precum şi propunerile de acte de punere în aplicare a unor acte obligatorii din punct de vedere juridic ale Uniunii Europene;
g) analizează listele anuale ale proiectelor de acte ale Uniunii Europene pentru care cele două Camere ale Parlamentului vor declanşa procedura de examinare parlamentară şi urmăreşte conţinutul avizelor motivate ale celor două Camere;
h) urmăreşte îndeplinirea unor sarcini specifice ce decurg din statutul României de membru al Uniunii Europene şi agreează conţinutul planurilor de acţiune, programelor naţionale şi rapoartelor de monitorizare aferente;
i) formulează propuneri sau opţiuni pentru soluţionarea aspectelor divergente nesoluţionate la nivelul Comitetului de coordonare, inclusiv în ceea ce priveşte mandatele sau mandatele generale. Acestea sunt transmise prim-ministrului spre aprobare sau, după caz, pentru adoptarea unei decizii, de către Ministerul Afacerilor Externe, printr-o notă de informare.
(3) Comitetul de coordonare este format din reprezentanţi ai ministerelor şi ai altor organe de specialitate, cu funcţii de secretar de stat sau alte funcţii cu rang de secretar de stat, cu atribuţii în domeniul afacerilor europene. Aceştia pot fi înlocuiţi la reuniunile Comitetului de coordonare de către persoanele cu funcţii de conducere din cadrul structurilor care gestionează afacerile europene, pe baza unei delegări de reprezentare.
(4) Comitetul de coordonare este prezidat de secretarul de stat pentru afaceri europene al Ministerului Afacerilor Externe sau, în absenţa acestuia, de persoana cu funcţie de conducere desemnată de acesta.
(5) Reprezentantul permanent al României pe lângă Uniunea Europeană şi Reprezentantul permanent adjunct al României pe lângă Uniunea Europeană pot fi invitaţi să participe la reuniunile Comitetului de coordonare.
(6) Comitetul de coordonare se reuneşte săptămânal.
(7) La activitatea Comitetului de coordonare pot fi invitaţi să participe şi specialişti din cadrul Academiei Române, Institutului European din România, institutelor de cercetare ştiinţifică, din învăţământul superior, din cadrul organizaţiilor neguvernamentale profesionale, experţi independenţi sau reprezentanţi ai autorităţilor locale, ai organizaţiilor patronale, sindicale, civice sau ai altor organizaţii active în domeniile gestionate.
(8) Rapoartele scrise ale reuniunilor Comitetului de coordonare se redactează în interiorul structurii din cadrul Ministerului Afacerilor Externe care gestionează domeniul afacerilor europene şi sunt transmise tuturor ministerelor şi organelor de specialitate participante, care pot exprima, în scris, în termen de două zile lucrătoare de la data primirii, observaţii asupra conţinutului lor. Netransmiterea unui punct de vedere reprezintă acceptare tacită a conţinutului raportului. Rapoartele se transmit spre informare prim-ministrului.
Art. 6
(1) În scopul facilitării procesului de decizie în cadrul Sistemului naţional de gestionare a afacerilor europene şi pentru pregătirea lucrărilor Comitetului de coordonare se pot constitui grupuri de lucru la nivel de experţi, care:
a) pregătesc documentele necesare în vederea îndeplinirii de către Comitetul de coordonare a atribuţiilor prevăzute la art. 5 alin. (2);
b) contribuie la elaborarea proiectelor de mandat general şi de mandat care urmează a fi susţinute de către reprezentanţii români la nivelul grupurilor de lucru în cadrul Consiliului Uniunii Europene sau în cadrul comitetelor, constituite potrivit dispoziţiilor Regulamentului (UE) 182/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor şi principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competenţelor de executare de către Comisie;
c) supun dezbaterii Comitetului de coordonare aspectele aflate în divergenţă între ministere şi/sau alte organe de specialitate.
(2) Constituirea grupurilor de lucru se realizează la iniţiativa Comitetului de coordonare sau a ministerului, respectiv a organului de specialitate cu principalele responsabilităţi în domeniu, inclusiv pe baza listei grupurilor de pregătire ale Consiliului actualizată şi publicată periodic de Secretariatul General al Consiliului.
(3) Grupurile de lucru sunt alcătuite, în funcţie de tematica abordată, din reprezentanţii ministerelor şi ai celorlalte organe de specialitate cu responsabilităţi în domeniu, un reprezentant al structurii din cadrul Ministerului Afacerilor Externe care gestionează domeniul afacerilor europene, precum şi expertul din cadrul Reprezentanţei Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană care gestionează domeniul respectiv.
(4) Coordonatorul grupului de lucru este reprezentantul ministerului, respectiv, al instituţiei de specialitate a administraţiei publice centrale cu principale responsabilităţi în domeniu sau al Ministerului Afacerilor Externe, în funcţie de obiectivul şi tematica acestuia.
(5) Modalitatea de lucru este stabilită de comun acord între membrii grupului, la iniţiativa coordonatorului acestuia sau a structurii din cadrul Ministerului Afacerilor Externe care gestionează domeniul afacerilor europene.
(6) La activitatea grupurilor de lucru pot fi invitaţi să participe şi specialişti din cadrul Academiei Române, Institutului European din România, institutelor de cercetare ştiinţifică, din învăţământul superior, din cadrul organizaţiilor neguvernamentale profesionale, experţi independenţi sau reprezentanţi ai autorităţilor locale, ai organizaţiilor patronale, sindicale, civice sau ai altor organizaţii active în domeniile gestionate.
Art. 7
Elaborarea, adoptarea şi susţinerea poziţiei naţionale a României în cadrul instituţiilor europene şi al structurilor de lucru ale acestora se realizează prin mandate sau, după caz, mandate generale, elaborate şi adoptate în condiţiile prezentei hotărâri şi cu respectarea prevederilor legale în domeniu.
Art. 8
(1) Proiectele de mandat, inclusiv de mandat general, sunt elaborate de către ministerul sau de către organul specialitate responsabil, respectiv participant la toate nivelurile de negociere în cadrul Uniunii Europene în care este dezbătut subiectul, inclusiv pe baza contribuţiilor ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate cu responsabilităţi în domeniu, în funcţie de tematica abordată.
(2) În elaborarea proiectului de mandat, inclusiv de mandat general, ministerul, respectiv organul de specialitate, are obligaţia de a informa şi de a consulta, după caz, autorităţile locale, organizaţiile patronale, sindicale, civice sau alte organizaţii active în domeniile acoperite de proiectele de acte ale Uniunii Europene, precum şi propunerile de acte de punere în aplicare a unor acte juridice obligatorii ale Uniunii Europene.
(3) Ministerele sau organele de specialitate pot trimite Reprezentanţei Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană elemente de detaliere a mandatelor, respectiv a mandatelor generale, care nu pot fi în contradicţie cu poziţia aprobată prin acestea, cu informarea Ministerului Afacerilor Externe.
(4) Proiectele de mandat, inclusiv de mandat general, conţin următoarele elemente:
a) descrierea pe scurt a temei aflate pe agenda Consiliului sau a comitetelor constituite potrivit dispoziţiilor Regulamentului (UE) nr. 182/2011;
b) prezentarea pe scurt a actelor juridice ale Uniunii Europene aflate în vigoare la nivel european şi a altor angajamente internaţionale asumate anterior de partea română în domeniul respectiv;
c) impactul economic, social sau de mediu asupra României în cazul proiectelor de acte ale Uniunii Europene, precum şi în cazul propunerilor de acte de punere în aplicare a unor acte juridice obligatorii ale Uniunii Europene;
d) obiectivele României în raport cu tema aflată pe agenda Consiliului sau a comitetelor constituite potrivit dispoziţiilor Regulamentului (UE) nr. 182/2011;
e) limitele ce pot fi acceptate de România în procesul de negociere;
f) eventuale poziţii de negociere ale altor state membre ale Uniunii Europene, ale Comisiei Europene şi ale Parlamentului European sau ale comisiilor acestuia;
g) lista actelor normative din legislaţia română care reglementează materia la care face referire proiectul de act al Uniunii Europene, precum şi o analiză a modificărilor pe care le-ar determina adoptarea respectivului proiect de act al Uniunii Europene.
Art. 9
(1) Mandatul general este avizat de Ministrul Afacerilor Externe, aprobat de prim-ministru şi promovat la toate nivelurile de negociere din cadrul Consiliului Uniunii Europene.
(2) Mandatele pentru negocierea la nivelul grupurilor de lucru în cadrul Consiliului Uniunii Europene sau la nivelul comitetelor constituite potrivit dispoziţiilor Regulamentului (UE) nr. 182/2011 sunt asumate la un nivel de decizie corespunzător, potrivit reglementărilor interne ale fiecărei instituţii din Sistemul naţional de gestionare a afacerilor europene, şi avizate de structura din cadrul Ministerului Afacerilor Externe care gestionează domeniul afacerilor europene.
(3) Mandatele pentru negocierea la nivelul Coreper, agreate în cadrul Comitetului de coordonare, sunt asumate la un nivel de decizie corespunzător, potrivit reglementărilor interne ale fiecărei instituţii din Sistemul naţional de gestionare a afacerilor europene, cel puţin la nivel de secretar de stat, şi transmise cu avizul secretarului de stat pentru afaceri europene al Ministerului Afacerilor Externe.
(4) Mandatele pentru negocierea la nivelul celorlalte comitete instituite prin tratate sau prin decizie interguvernamentală, agreate în cadrul Comitetului de coordonare, sunt asumate la un nivel de decizie corespunzător, potrivit reglementărilor interne ale fiecărei instituţii din Sistemul naţional de gestionare a afacerilor europene, cel puţin la nivel de secretar de stat, şi transmise cu avizul secretarului de stat pentru afaceri europene al Ministerului Afacerilor Externe.
(5) Mandatele pentru negocierea la nivelul Consiliului Uniunii Europene sunt avizate de Ministrul Afacerilor Externe şi aprobate de prim-ministru.
(6) Decizia prim-ministrului privind aspectele divergente nesoluţionate la nivelul Comitetului de coordonare este comunicată de către Ministerul Afacerilor Externe ministerului, respectiv organului de specialitate responsabil, care va proceda în consecinţă.
(7) Finalizarea negocierii la nivelul Coreper, al celorlalte comitete instituite prin tratate sau prin decizie interguvernamentală ori al grupurilor de lucru din cadrul Consiliului Uniunii Europene se consemnează în raportul săptămânal al Comitetului de coordonare sau în mandatul pentru reuniunea Consiliului Uniunii Europene pe agenda căruia este inclusă tema respectivă, ca punct aprobat fără dezbatere.
(8) În situaţii excepţionale, în cazul în care din evoluţia negocierilor rezultă o situaţie diferită de cea cuprinsă în mandat, reprezentantul României în Coreper poate susţine o nouă poziţie, după consultarea ministerului, respectiv a organului de specialitate responsabil. Prezentarea scrisă a motivelor deciziei este transmisă ulterior către conducerea instituţiei respective şi Ministerului Afacerilor Externe.
(9) În situaţii excepţionale, în cazul în care din evoluţia negocierilor rezultă o situaţie diferită de cea cuprinsă în mandat, reprezentantul României în Consiliul Uniunii Europene poate susţine o nouă poziţie, după consultarea ministerului, respectiv a organului de specialitate responsabil. Prezentarea scrisă a motivelor deciziei este transmisă ulterior către prim-ministru şi Ministerul Afacerilor Externe.
Art. 10
(1) La reuniunile grupurilor de lucru ale Consiliului Uniunii Europene, ale comitetelor instituite prin tratate sau prin decizie interguvernamentală ori ale comitetelor constituite potrivit dispoziţiilor Regulamentului (UE) nr. 182/2011 participă reprezentanţi desemnaţi de ministere, respectiv de către organele de specialitate sau reprezentanţi din cadrul Reprezentanţei permanente a României pe lângă Uniunea Europeană, în funcţie de tipul reuniunii.
(2) Reprezentatul permanent al României pe lângă Uniunea Europeană participă la reuniunile Coreper II. Reprezentantul permanent adjunct pe lângă Uniunea Europeană participă la reuniunile Coreper I.
(3) La reuniunile Consiliului Uniunii Europene participă ministrul sau ministrul delegat responsabil pentru domeniul respectiv.
(4) În situaţia în care, din motive obiective, miniştrii sau miniştrii delegaţi nu pot participa la reuniunile Consiliului Uniunii Europene, aceştia supun spre aprobare prim-ministrului, în mod motivat, participarea unui alt demnitar, la nivel de secretar de stat, sau a Reprezentantului permanent al României pe lângă Uniunea Europeană ori a Reprezentantului permanent adjunct pe lângă Uniunea Europeană.
(5) Din delegaţia română poate face parte şi un reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe, dacă există o solicitare expresă în acest sens a Ministerului Afacerilor Externe, cu informarea corespunzătoare a şefului de delegaţie.