Pe site-ul Curtii Europene de Justitie a fost publicata hotararea C‑424/09 – „Directiva 89/48/CEE – Articolul 3 primul paragraf literele (a) și (b) – Recunoasterea diplomelor de invatamant superior – Inginer de mediu – Activitate asimilata unei activitati profesionale reglementate – Mecanismul de recunoastere aplicabil – Notiunea «experienta profesionala»”
Hotărâre
1 Cererea de pronunțare a unei hotărâri preliminare privește interpretarea articolului 3 primul paragraf litera (b) din Directiva 89/48/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 privind sistemul general de recunoaștere a diplomelor de învățământ superior acordate pentru formarea profesională cu durata minimă de trei ani (JO 1989, L 19, p. 16, Ediție specială, 05/vol. 2, p. 76), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2001/19/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 mai 2001 (JO L 206, p. 1, Ediție specială, 05/vol. 6, p. 60, denumită în continuare „Directiva 89/48”).
2 Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între doamna Toki, titulară a anumitor calificări în domeniul ingineriei mediului dobândite în Regatul Unit, pe de o parte, și Ypourgos Ethnikis paideias kai Thriskevmaton (ministrul educației naționale și cultelor), pe de altă parte, cu privire la deciziile adoptate de Symvoulio Anagnorisis Epangelmatikis Isotimias Titlon Tritovathmias Ekpaidefsis (Consiliul însărcinat cu recunoașterea echivalenței profesionale a titlurilor de studii superioare) prin care i se refuza acesteia accesul la profesia de inginer de mediu în Grecia.
Cadrul juridic
Reglementarea Uniunii
3 Din al treilea și din al patrulea considerent ale Directivei 89/48 rezultă că aceasta are ca obiect punerea în aplicare a unui sistem general de recunoaștere a diplomelor de învățământ superior prin care să li se faciliteze cetățenilor europeni exercitarea tuturor activităților profesionale care corespund într‑un stat membru gazdă unei formări postliceale, dacă posedă astfel de diplome care îi pregătesc pentru astfel de activități, diplome acordate după un ciclu de studii cu durata minimă de trei ani și eliberate într‑un alt stat membru.
4 În temeiul celui de al cincilea și al celui de al zecelea considerent ale directivei menționate, statele membre își rezervă dreptul de a stabili nivelul minim de calificare necesară cu scopul de a garanta calitatea muncii depuse pe teritoriul lor în ceea ce privește profesiile pentru a căror exercitare Uniunea Europeană nu a stabilit acest nivel și sistemul general de recunoaștere a diplomelor nu are ca scop modificarea normelor profesionale, inclusiv a normelor de etică profesională care se aplică în cazul oricărei persoane care își exercită profesia pe teritoriul unui stat membru.
5 Directiva 89/48 se aplică, potrivit articolului 2 primul paragraf, oricărui resortisant al unui stat membru care dorește să exercite o „profesie reglementată” într‑un alt stat membru.
6 Potrivit definiției menționate la articolul 1 litera (c) din Directiva 89/48, prin „profesie reglementată” se înțelege activitatea profesională reglementată sau ansamblul activităților care constituie această profesie într‑un stat membru.
7 Conform articolului 1 litera (d) din directiva menționată, în sensul acestei directive, prin:
„
– exercitarea unei activități cu titlu profesional în măsura în care deținerea acestui titlu este rezervată doar titularilor unei diplome stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative;
– exercitarea unei activități profesionale în domeniul sănătății în măsura în care remunerarea și rambursarea acestei activități este condiționată, potrivit regimului național de asistență socială, de deținerea unei diplome.
În cazul în care dispozițiile primului paragraf nu sunt aplicabile, o activitate profesională poate fi considerată ca fiind reglementată cu condiția să fie exercitată de membrii unei asociații sau organizații care are ca obiectiv promovarea și menținerea unui nivel ridicat în respectivul domeniu profesional și care, în vederea realizării acestui obiectiv, beneficiază de recunoașterea, sub o formă specifică, de către un stat membru și:
– eliberează o diplomă membrilor săi;
– îi supune unor reguli de conduită profesională impuse de către aceasta;
– le conferă dreptul de a se folosi de titlul și de statutul pe care această diplomă le oferă.
În anexă este prevăzută o listă neexhaustivă a organizațiilor sau asociațiilor care îndeplinesc, în momentul adoptării prezentei directive, condițiile menționate la al doilea paragraf. De fiecare dată când un stat membru acordă recunoașterea respectivă unei organizații sau unei asociații, acest stat membru informează Comisia, care publică această informație în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene”.
8 În lista menționată la articolul 1 litera (d) al treilea paragraf din Directiva 89/48 figurează printre altele „Engineering Council”.
9 În sensul directivei menționate, noțiunea „experiență profesională” este definită la articolul 1 litera (e) din aceasta ca fiind „exercitarea efectivă și legală a respectivei profesii într‑un stat membru”.
10 Articolul 3 din Directiva 89/48 prevede:
„În cazul în care, într‑un stat membru gazdă, accesul la o profesie reglementată sau exercitarea acesteia este condiționată de posesia unei diplome, autoritatea competentă nu îi poate refuza resortisantului unui stat membru, din motiv de calificare necorespunzătoare, accesul la profesia respectivă sau exercitarea ei în aceleași condiții ca și pentru resortisanții statului membru gazdă:
(a) în cazul în care solicitantul deține o diplomă cerută într‑un alt stat membru pentru exercitarea respectivei profesii pe teritoriul său, diploma fiind obținută într‑un stat membru, sau
(b) în cazul în care solicitantul și‑a exercitat cu normă întreagă această profesie timp de doi ani în ultimii zece ani într‑un alt stat membru care nu reglementează această profesie în sensul dispozițiilor articolului 1 litera (c) și ale articolului 1 litera (d) primul paragraf, având unul sau mai multe titluri de calificare oficială:
– care au fost eliberate de o autoritate competentă într‑un stat membru, desemnată în conformitate cu actele cu putere de lege sau actele administrative ale respectivului stat membru;
– din care rezultă că titularul a urmat cu succes un ciclu de studii postliceale cu o durată minimă de trei ani sau cu o durată echivalentă la fără frecvență, într‑o universitate sau instituție de învățământ superior sau în alte instituții având același nivel de formare dintr‑un stat membru și, dacă este cazul, că și‑a completat cu succes formarea profesională cerută pe lângă studiile postliceale
– și care l‑au pregătit pe titular pentru exercitarea profesiei.
Cu toate acestea, cei doi ani de experiență profesională menționați la primul paragraf nu pot fi impuși în cazul în care titlul sau titlurile de formare deținute de solicitant și menționate în prezenta literă atestă o formare reglementată.
În sensul primului paragraf, se consideră titlu de calificare profesională orice titlu sau ansamblu de titluri care a fost eliberat de către autoritatea competentă dintr‑un stat membru, dacă atestă o formare obținută în Comunitate și dacă este recunoscut ca echivalent de către statul membru respectiv, cu condiția ca această recunoaștere să fi fost notificată celorlalte state membre și Comisiei.”
11 Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 3 din Directiva 89/48, articolul 4 din aceasta permite statului membru gazdă să ceară solicitantului, în anumite ipoteze definite la acest din urmă articol, să facă dovada faptului că are o experiență profesională de o anumită durată, să urmeze un stagiu de adaptare care să nu depășească trei ani sau să dea o probă de aptitudini.
Reglementarea națională
12 Dispozițiile Decretului prezidențial 165/2000 din 23 iunie 2000 (FEK A’ 149/28.6.2000), astfel cum a fost modificat prin Decretul prezidențial 373/2001 din 22 octombrie 2001 (FEK A’ 251) și prin Decretul prezidențial 385/2002 din 23 decembrie 2002 (FEK A’ 334, denumit în continuare „Decretul 165/2000”), vizează transpunerea Directivei 89/48 în ordinea juridică elenă.
13 Articolul 2 alineatele 3 și 4 din Decretul 165/2000 definește profesia reglementată, activitatea profesională reglementată și activitatea profesională asimilată unei activități profesionale reglementate în termeni identici celor din Directiva 89/48. Cu toate acestea, în ceea ce privește mecanismul de recunoaștere prevăzut la articolul 3 din Directiva 89/48, articolul 4 alineatul 1 litera b) din decretul menționat prevede că, „în cazul în care accesul la o profesie reglementată sau exercitarea acesteia este condiționată în Grecia de posesia unei diplome prevăzute la articolul 2, Consiliul menționat la articolul 10 din prezentul decret nu îi poate refuza resortisantului unui stat membru, pentru lipsa calificărilor, accesul la profesia respectivă sau exercitarea ei în aceleași condiții ca resortisanții statului membru gazdă dacă solicitantul: […] a exercitat această profesie cu normă întreagă timp de doi ani în ultimii zece ani într‑un alt stat membru care nu reglementează această profesie în sensul dispozițiilor articolului 2 alineatele 3 și 4 din prezentul decret […]”.
14 Astfel, cu privire la situațiile în care se exclude aplicarea mecanismului de recunoaștere pe care aceasta îl prevede, dispoziția națională menționată face trimitere în tot cuprinsul său, în plus față de dispoziția corespunzătoare articolului 1 litera (c) din Directiva 89/48, la dispozițiile corespunzătoare articolului 1 litera (d) din aceeași directivă. O astfel de redactare are ca efect excluderea aplicării acestui mecanism de recunoaștere atunci când persoana interesată provine dintr‑un stat membru în care exercitarea profesiei în cauză este reglementată de organizații private recunoscute de acest stat membru, în conformitate cu dispozițiile articolului 1 litera (d) al doilea paragraf din directiva menționată.
Textul integral al hotararii poate fi citit pe site-ul CURIA