Domnul Catalin Predoiu a participat ieri la Bilantul Curtii de Apel Bucuresti. Ministerul Justitiei a dat publicitatii discursul domnului ministru.
Sunt onorat si bucuros sa fiu astazi prezent la bilantul dvs., care ne da ocazia sa clarificam cateva confuzii si sa prospectam agenda lui 2011.
In primul rand, in ciuda unor diferente de opinii privind analiza dvs., pe care le voi expune in continuare, doresc sa va multumesc pentru activitatea din 2010, un an extrem de dificil pentru intreg sectorul public.
Fara indoiala ca au fost si rezultate pozitive, ati mentinut functionalitatea Curtii si ati continuat sa cooperati bine cu ministerul in dosarele cu componenta de cooperare judiciara internationala.
Revenind la analiza dvs., inca de la inceput doresc sa exprim cateva aprecieri generale legate de continutul sau tehnic si filosofia care transpare limpede din ea.
Analiza redactata de conducerea dvs. pentru activitatea din 2010 a fost in asa fel structurata si datele statistice in asa fel prezentate si evaluate, incat sa poata induce concluzia potrivit careia volumul de activitate al instantelor si subdimensionarea personalului judecatoresc/auxiliar reprezinta principalele vulnerabilitati care explica nivelul slab al indicatorilor de performanta obtinuti de Curtea de Apel Bucuresti si instantele din jurisdictia acesteia in 2010.
Aceasta concluzie imi provoaca o remarca aparent fara legatura cu situatia. Inainte de 1989 realitatea se interpreta si pe alocuri mistifica, ca sa iasa bine la raport, acum observ ca aceleasi obiceiuri se folosesc in sens contrar; interpretam si pe alocuri mistificam realitatea, ca sa iasa rau la raport, ca sa cerem resurse. Pare ca avem de-a face cu o metoda de negociere cu executivul. Umflam interpretarea evidentelor statistice, ca sa cerem mai multi bani de la buget.
Sa ma explic.
Greva nelegala din 2009, sau „protestul” cum o numiti dvs., a marit stocul dosarelor dumneavoastra, iar stocul a fost inclus in cifrele din 2010. Programul volumului optim de activitate, gresit alcatuit de vechiul CSM, a agravat problema incarcaturii.
Din pacate, noul CSM, de care se leaga atatea sperante pentru stimularea unor noi mentalitati in sistemul judiciar, a mentinut programul printr-o decizie pe care o consideram gresita.
Stocul de dosare si programul volumului optim sunt cauzele principale ale incarcaturii deosebite pe care o aveti in Curtea de Apel Bucuresti si instantele arondate.
Programul volumului optim era menit sa sustina cresterea calitatii actului de Justitie. Rezultatul a fost cresterea numarului de hotarari atacate si cresterea indicelui de casare. Si toate acestea, in conditiile lungirii ciclului procesual prin termene exagerate.
Operativitatea este cea mai mica din istoria recenta a Curtii de Apel Bucuresti, la fel la Tribunalul Bucuresti.
Spre exemplu, in 2009, cu 2 luni de greva nelegala, indicele de operativitate al Sectiei a VII-a civila a fost, totusi, de 85%, iar in 2010, dupa introducerea Programului Optim de Activitate, indicele a scazut la 64%.
Ascunderea in spatele falsei probleme a insuficientei schemelor de personal nu rezista la analiza serioasa a problemei, dupa cum vom arata mai jos.
In fapt, in paranteza fie spus, dupa aplicarea celebrei ordonante „Truche”, schemele de personal ale Curtii de Apel au fost marite, si asa au ramas si dupa abrogarea ordonantei.
Dintre instantele mari ale Curtii, remarc faptul ca numai Judecatoria Sectorului 1 si intr-o masura Judecatoria Sectorului 4 au „atacat” eficient stocul mostenit din 2009, si au pastrat nivelul de operativitate. Dati-mi voie sa le felicit! Restul instantelor nu au reusit sa resoarba stocul, dimpotriva, stocul a crescut si au indici de operativitate mai scazuti.
Bilantul ar trebui sa fie un moment de sarbatoare, in care sa evidentiem judecatorii cu performante ridicate. Nu putem face acest lucru, pentru ca analiza dvs. nu respecta formatul standard stabilit de CSM, si nu avem o rubrica privind operativitatea pe judecatori.
Dar, sa trecem la dezbaterea tehnica a analizei dvs.
1. Numarul de dosare
Volumul total al cauzelor aflate pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, tribunalelor si judecatoriilor arondate sugereaza o crestere in anul 2010 fata de 2009, de 33, 51%, respectiv un numar total de 641.444 cauze fata de 480.449.
– In materialul de bilant nu este analizata natura acestui volum, din urmatoarele perspective:
a. numarul cauzelor repetitive (ex. loturile de dosare);
b. natura cauzelor care au inregistrat cresteri dupa tipul de cauza – in functie de complexitatea lor;
c. evaluarea modului de respectare a dispozitiilor legale si regulamentare cat priveste inregistrarea dosarelor (exista situatii cand se formeaza dosar separat, desi Regulamentul nu permite aceste artificii, care conduc la cresterea artificiala a numarului de dosare).
Iata un exemplu care demonstreaza cele afirmate de dvs. Indicati faptul ca la nivelul celor 21 de judecatorii din raza de activitate s-au inregistrat in anul 2010 un numar de 328.025 dosare. O treime din dosarele judecatoriilor sectoarelor 1-6 din Bucuresti au fost incuviintari de executari silite, dosare cu grad redus de complexitate, astfel: Judecatoria Sectorului 1-34%, Judecatoria Sectorului 2-38%, Judecatoria Sectorului 3-37%, Judecatoria Sectorului 4-32%, Judecatoria Sectorului 5-34%, Judecatoria Sectorului 6-37%.
Prin urmare, volumul de munca raportat la numarul de dosare este mult mai mic si nu se identifica cu acesta.
Admitem faptul ca volumul de dosare al unei instante are importanta, insa nu este un criteriu absolut pentru determinarea schemelor de personal, operatiune care se raporteaza la volumul de munca real.
Nu putem exclude din analiza, daca vrem sa avem o concluzie reala, factori subiectivi, precum cultura muncii si managementul instantei.
2. Incarcatura pe judecator
Analiza dvs. a determinat incarcatura medie pe judecator printr-o impartire aritmetica a volumului de dosare ale instantelor la numarul judecatorilor activi.
La nivelul Curtii de Apel Bucuresti, de exemplu, aceasta incarcatura este de 774 dosare.
Aceasta cifra nu descrie riguros realitatea, daca observam fiecare nivel de incarcare pe sectiile Curtii sau in raport cu nivelul de jurisdictie (fond, apel, recurs).
Astfel, Curtea de Apel Bucuresti a fost confruntata in anul 2010 cu un numar total de cauze de 48.746 (stoc, plus nou intrate) din care a solutionat 32.228 cauze.
Numarul de judecatori la aceasta instanta a fost de 149 (din 178 in schema).
Nivelul de incarcare pe judecator la Curtea de Apel Bucuresti, raportat la prima cifra, este de 327,15 dosare/judecator, iar raportat la numarul cauzelor solutionate, cifra arata un numar de 216,29 cauze/judecator.
Intr-o privire comparativa, in aceeasi termeni, nivelul de incarcare pe judecator la o alta curte de apel din tara, in functie de volumul dosarelor (stoc plus nou intrate in 2010) arata un numar de 302 dosare/judecator.
Ce vreau sa spun este ca diferentele nu sunt colosale fata de alte curti din tara.
Daca extindem analiza la nivelul sectiilor Curtii, situatia releva fie o cifra mai mare fata de media astfel calculata, fie una sub aceasta medie.
De aceea, incarcatura pe judecatori trebuia sa fie stabilita nominal si pe sectie, mod de calcul utilizat de multe instante din Romania.
Aceasta nu inseamna, desigur, ca nu ne pronuntam si noi pe scaderea incarcaturii pe judecator la nivelul intregului sistem, ca o parghie pentru cresterea calitatii judecatilor.
3. Operativitatea pe instanta
Operativitatea pe instanta si pe judecator reprezinta tot o medie a instantei.
Alte instante au adoptat statistici care cuprind stocul pe fiecare judecator/nominal, numarul cauzelor intrate/judecator/nominal, numarul cauzelor solutionate de fiecare judecator/nominal, astfel ca rezultatul arata operativitatea reala a fiecarui judecator al instantei, respectiv media pe fiecare sectie, date mult mai relevante care permit concluzii corecte si, implicit, managementului instantei sa intervina pentru imbunatatirea activitatii.
Aceleasi date exprima volumul de munca al fiecarui judecator, mai apropiat de realitate, chiar daca nici in aceste cazuri nu s-a facut o evaluare a naturii dosarelor instrumentate din perspectiva criteriilor enuntate la inceput (numar cauze repetitive, etc.).
Iata ca, datele statistice pot fi manipulate de o maniera in care se ascunde volumul real de activitate, modul de distribuire al volumului de dosare intre judecatorii aceleiasi sectii/instante, incarcatura reala pe fiecare judecator, etc. Depinde ce urmarim, sa aflam situatia reala sau sa ne argumentam o pozitie institutionala.
Raportat, de exemplu, la Sectiile Penale ale Curtii de Apel Bucuresti, calculul de mai sus arata urmatoarele: un volum de munca de 7.300 cauze, un numar de 45 judecatori, ceea ce inseamna 162,22 cauze/judecator/an.
Sau, 7.970 cauze penale solutionate de cele doua Sectii – raportat la 45 judecatori, rezulta 177,11 cauze solutionate in penal/judecator/an.
Aceste cifre nu sunt atat de alarmante si sunt apropiate de realitate, chiar daca e posibil ca in cadrul aceleiasi sectii unii judecatori sa fie sub sau peste media evocata.
Asemenea dezechilibre pot fi controlate daca veti identifica volumul de dosare pe judecator, nominal, respectiv volumul de dosare solutionate/ judecator/ nominal/ an.
Este in interesul dumneavoastra sa reflectati cat mai real dimensiunea muncii pentru a furniza concluzii relevante, care pot sta la baza fundamentarii unor politici de management sau de resurse umane.
4. Volumul cauzelor solutionate
Relativ la volumul cauzelor solutionate, datele evocate in statisticile dvs. nu releva masura in care a fost atacat stocul de dosare existent in fiecare sectie/instanta la 01.01.2009 sau in volumul de dosare al fiecarui judecator.
5. Operativitatea in solutionarea cauzelor
Criteriul operativitatii in solutionarea cauzelor nu este raportat la judecator/nominal si pe fiecare sectie pentru a observa in ce fel este afectata operativitatea sectiei si de catre cine sau care sectie.
Cifrele dvs. indica o operativitate redusa la Tribunalul Bucuresti, de numai 56,61%, in conditiile in care cele 132.129 cauze (92.155 intrate + 39.974 stoc) au fost rulate de un numar de 161 judecatori, care au solutionat din totalul dosarelor un numar de 72.087, respectiv o medie de 447,74 cauze solutionate/ judecator/ an.
Cifrele dvs. pun in discutie nivelul mic de operativitate la Sectiile de contencios, litigii de munca si de comercial, desi aceste litigii sunt supuse cerintei celeritatii, prevazuta de lege (exemplu – Sectia contencios Administrativ – operativitate 57,39%).
6. Programul volumului optim de activitate.
Revin si arat faptul ca principala cauza nemarturisita in analiza dvs. este aplicarea programului volumului optim de activitate.
Nu aveti niciun argument pentru continuarea acestui program, intrucat niciunul dintre beneficiile sale nu s-a produs, ci, dimpotriva, ceea ce arata conceptia gresita care a stat la baza constructiei programului.
Astfel, potrivit expertilor care au asistat programul si ale caror sfaturi au fost ignorate de vechiul CSM, programul volumului optim ar fi trebuit sa conduca la:
– cresterea operativitatii in solutionarea cauzelor;
– reducerea stocului de dosare;
– cresterea calitatii actului de justitie;
– relaxarea programului de activitate al judecatorului.
Datele dvs. arata exact invers decat se prognozase, poate cu exceptia relaxarii programului de activitate, pentru unii sau altii. Iar, daca ne referim la stocul de dosare la Tribunalul Bucuresti, de exemplu, la sfarsitul lunii decembrie 2010, acesta este de 60.042 cauze, cu 20.068 cauze mai mare decat stocul din decembrie 2009. Ce explicatii exista pentru acest lucru?
Cresterea volumului de dosare nu poate fi o cauza esentiala a cresterii stocului, cata vreme nu exista date statistice care sa arate cum a fost atacat in anul 2010 stocul de la finele anului 2009?
La fel, la Sectia litigii de munca a Curtii de Apel Bucuresti, operativitatea de 64,46 %, respectiv de 57,39 % la Sectia de Contencios Administrativ nu se justifica pe cresterea volumului de activitate fata de 2009 si nici prin dimensiunea resurselor umane, aceasta sectie avand suplimentate 2 posturi, cum corect retineti in analiza dvs.
Care sunt cauzele? Extrem de voalat rezulta din materialul dvs. ca aceste cauze se regasesc in cultura muncii judecatorilor la aceasta sectie si, in mod cert, in efectele programului volumului optim de activitate.
Imi amintesc ca, in toamna anului 2010, Consiliul Superior al Magistraturii a evaluat acest program pentru a demonstra necesitatea continuarii lui si a exemplificat Tribunalul Bucuresti pe baza unui material al conducerii acestei instante, in care se incerca sa se justifice faptul ca, in primele 6 luni ale anului 2010 s-a inregistrat o crestere a operativitatii in solutionarea cauzelor comparativ cu aceeasi perioada din 2009, sustinandu-se ca acest rezultat este consecinta programului volumului optim a carui continuare se impune, estimandu-se cresteri de operativitate semnificative pana la sfarsitul anului 2010. Iata ca rezultatul obtinut arata contrariul.
In concluzie, pe marginea programului volumului optim de incarcare si a resurselor umane, as vrea sa atrag atentia ca prin modul in care il aplicati veti ajunge la blocarea Curtii sau a unor instante din raza Curtii! Daca acesta este obiectivul nedeclarat pe care managementul acestei Curti il urmareste, este o cale gresita si iresponsabila. Nu in acest fel se discuta institutional! Daca ne vom confrunta cu aceasta situatie, nu vom ezita sa aratam si sa explicam adevaratele cauze si, in consecinta, nu va sfatuiesc sa continuati pe aceasta cale. De altfel, aceasta realitate nu va scapa analizei si concluziilor Raportului de tara din vara si eventual a evaluarii sistemului judiciar in concret, cu specialisti straini, asa cum se cere prin Raportul din iulie 2010. Sa fim lucizi, nu putem minti pe nimeni!
Luati masuri sa lichidati stocul si in ipoteza nefericita in care CSM va persista in mentinerea acestui program gresit alcatuit si neviabil, fara sa-i aduca ajustari calitative in functie de instante, este si responsabilitatea dvs. sa atrageti atentia CSM asupra consecintelor.
7. Vulnerabilitati
La capitolul ,,Vulnerabilitati” identificate de dvs., nici una dintre acestea nu releva calitatea activitatii proprii judecatorului, cultura muncii, diferita in sectii/instante.
Mai constatam faptul ca, in programul de remediere al vulnerabilitatilor nu apar masuri rationale, precum:
– analiza motivelor care au condus la tergiversarea judecatii in dosarele vechi si a masurilor ce se impun; intalnim afirmatii vagi, generale, relative la motivele subiective care afecteaza indicatorii de performanta;
– analiza reala a volumului de dosare;
– analiza diferentelor inregistrate intre instante si in interiorul sectiei/instantei in privinta indicatorilor calitativi si de performanta.
De exemplu, numarul dosarelor mai vechi de un an la Sectia Contencios Administrativ si Fiscal ocupa o pondere de 237 dosare in raport cu numarul total al dosarelor mai vechi de un an al Curtii de Apel Bucuresti, de 380 dosare.
Cum se explica acest rezultat?
Exista analize concrete, evaluari pertinente la aceasta sectie? Care sunt rezultatele lor?
La fel, la Tribunalul Bucuresti, in materie comerciala sunt 2.724 dosare mai vechi de un an, in conditiile in care volumul total al dosarelor de acest tip la tribunale este de 5.882 dosare.
Enumerati in analiza dvs., „cauze ce tin de modalitatea in care se deruleaza actul de justitie”, dar lipsesc analizele punctuale la instantele/sectiile care pun in discutie anumiti indicatori de performanta.
8. Procentul de hotarari atacate
Diferente majore, neanalizate, exista si la indicatorul privind procentul de atacabilitate a hotararilor judecatoresti desfiintate/casate.
Astfel, la Tribunalul Bucuresti – in materie penala, procentul de atacabilitate a hotararilor pronuntate este de 75,37%, ingrijorator in raport cu procentul total – pe toate tribunalele din jurisdictia Dvs. – de 29,88%.
Care sunt cauzele?
Au legatura cu profesionalismul judecatorului?
La fel, Sectia Civila a III-a a Curtii de Apel Bucuresti, procentul de desfiintare/casare a hotararilor pronuntate este dublu fata de procentul per total Curte de Apel Bucuresti (5,8% fata de 2,93%).
Un indice de casare/desfiintare a hotararilor in caile de atac mult superior fata de media stabilita de dvs. identificam si la Judecatoria Sectorului 5 (6,44% fata de 2, 51% per total judecatorii), Judecatoria Bolintin – 6,55%.
La fel, Tribunalul Teleorman are un indice de casare/desfiintare de 10,58%, fata de media tribunalelor (4,84%).
9. Durata rezonabila de solutionare
Cat priveste durata rezonabila de solutionare, desi modulul statistic permite calculul acesteia pe categorii de procese, nu se observa astfel de referinte in analiza dvs. si, cu atat mai putin, o distribuire a dosarelor restante (mai vechi de un an) pe fiecare judecator/nominal, asa cum se procedeaza la alte instante, care in structura materialului de bilant cuprind asemenea date relevante pentru afirmarea calitatii muncii dvs.
10. Managementul instantelor
Aspectele de management al instantelor sunt sumar analizate, desi unele cauze ale neimplinirilor dvs. pot fi identificate si in aceasta zona (modul de distribuire a personalului in instanta, influenta avizelor instantelor asupra procedurilor de transfer care pot afecta stabilitatea resurselor umane, etc.).
Astfel, inteleg ca la 1.11.2010 schema de judecatori a Curtii de Apel Bucuresti era completa, prin ocuparea posturilor vacante de catre judecatori de la alte tribunale din tara.
Acum aveti locuri vacante. Aceste persoane dupa ce au ocupat un post de judecator de curte s-au reintors la curtile lor, care neavand locuri vacante la momentul initial au determinat aceste permutari.
Cine si de ce a dat aviz de transfer acestor persoane abia venite la Curtea de Apel?
11. Legea micii reforme
Am receptat si o alta critica in legatura cu absenta studiilor de impact in cazul Legii Micii Reforme.
Dar, aceasta lege prin deplasarea recursurilor penale la curti nu face decat sa echilibreze volumul de munca intre tribunale si curti.
Datele statistice ale CSM aratau un volum de incarcare al tribunalelor de 90%, in timp ce curtile aveau un procent de incarcare de circa 60%. Cum dimensiunea cauzelor penale in raport cu volumul total al cauzelor unei instante se plaseaza la sub 1/3 (instantele Dvs. dovedesc chiar un procent si mai redus!), lesne se poate observa ca Legea Micii Reforme echilibreaza, nu dezechilibreaza.
12. Schemele de personal
Este stanjenitor pentru dvs. si faptul ca, in concluzii va raportati, in principal, la nevoia suplimentarii schemei de personal de catre Ministerul Justitiei, evocand lipsa de receptivitate a acestuia le cererile dvs. repetate de suplimentare de posturi.
In primul rand, volumul scriptic de dosare nu este criteriu unic si determinant pentru calculul necesarului de resurse umane (NRU) in sistemul judiciar.
Stiti foarte bine ca sunt trei module de calcul al NRU. Raportul Wittrup este si acum pe site-ul Ministerului Justitiei.
Trecerea datelor din teren (reale) prin cele trei module de calcul al NRU a pus in evidenta rezultate contradictorii, ceea ce arata mai degraba o cultura diferita a muncii in diferite instante/zone geografice.
Sistemul judiciar nu sufera atat de un deficit grav de resurse umane in termeni nominali, cat de alocarea lor ineficienta si folosirea lor inegala ca intensitate.
Apoi, din punct de vedere economico-financiar nu se poate vorbi de o suplimentare a schemei, atat timp cat avem posturi vacante in sistem, iar CSM nu a evaluat sistemul, din perspectiva nevoii realocarii acestor resurse in sistem, a rationalizarii instantelor/sectiilor.
Nu trebuie sa ignoram ca, pe termen scurt si mediu chiar, in ipoteza suplimentarii schemelor de personal, de exemplu, la Curtea de Apel Bucuresti nu exista posibilitatea ocuparii acestor posturi, intrucat, in prezent, inteleg ca nici un judecator de la tribunalele arondate nu are grad de curte, iar procedurile de promovare de la o instanta la alta sunt decalate in timp (cca. 7-8 luni) si produc noi dezechilibre la tribunale, respectiv la judecatorii.
De aceea, teoria suplimentarii posturilor fara analize adecvate nu este viabila si nu produce efectele scontate.
Aici trebuie sa marcam, din nou, ca vechiul CSM a pierdut sase ani fara sa faca o evaluare serioasa a alocarii resurselor umane in sistem, multumindu-se sa elaboreze strategii pentru vitrina. Rapoartele Comisiei au sanctionat usturator aceasta realitate.
Exista alte motive pentru care ar trebui sa discutam de modificarea schemelor, nicidecum cele pe care le-am constat in analiza dumneavoastra.
Primul este legat de Tribunalul Ilfov. Am primit din partea presedintelui Tribunalului Municipiului Bucuresti (TMB) un material care confirma si concluziile noastre, si anume faptul ca se impune anticiparea inlocuirii unui numar de 18 judecatori la TMB, care vor merge se pare la Tribunalul Ilfov. Am sesizat Guvernul cu problema suplimentarii numarului de judecatori in cadrul Curtii si vom urmari obtinerea unui rezultat favorabil pana la operationalizarea Tribunalului Ilfov.
Al doilea este legat de perspectiva Codurilor. Primul pas l-am facut in 2009, cand Guvernul a aprobat in sedinta din 25 martie 2009 aprobarea scoaterii la concurs a posturilor vacante din sistemul Justitiei si al Administratiei Nationale a Penitenciarelor. Este singurul sistem socio-profesional pentru care Guvernul a acordat aceasta dispensa.
Pasul urmator il vom face dupa finalizarea studiului de impact privind implementarea Codurilor, studiu care va fi finalizat in vara. Atunci va fi momentul in care trebuie sa ne aplecam asupra acestui subiect.
13. Personalul auxiliar
In ceea ce priveste personalul auxiliar, fara a nega in principiu necesitatea suplimentarii, lucru pe care l-am remarcat public in numeroase randuri, analiza noastra indica o repartizare deficitara a resurselor intre instante.
14. Asistentii judiciari
Ridicati problema deficitului de asistenti judiciari. Realitatea este ca Ministerul Justitiei a initiat rezolvarea problemei solicitand instantelor sa comunice numarul de asistenti pentru a evalua necesarul si a initia demersuri la nivelul Guvernului. Vom continua aceste demersuri si le vom concretiza imediat ce avem si rezultatele studiului de impact.
15. Arhiva veche
Vom continua, de asemenea, programul pilot si demersurile pentru degrevarea de arhiva veche.
16. Scanarea documentelor
Legat de scanarea documentelor pentru arhivarea electronica, as vrea sa va semnalez programul initiat de colegii dvs. de la Curtea de Apel Timisoara cu Universitatea de Vest din Timisoara, prin care au fost cooptati studenti care sa proceseze scanarea sub supravegherea grefierilor si care ajuta instanta in probleme administrative .
Criticati in Bilant prevederea din Regulamentul instantelor adoptat de CSM, care va impiedica sa dezlegati documentele din dosar pentru a fi scanate. In opinia mea solutia era sa semnalati acest lucru presedintelui dvs. care era membru CSM la acel moment. O sa transmit problema in atentia actualului CSM.
17. Integritatea si pregatirea profesionala
Ca si anul trecut, remarc faptul ca nu aveti nicio problema de disciplina, pregatire profesionala, practica neunitara, ceea ce, desigur, este foarte bine. Va comunic doar faptul ca mediul de afaceri, multe ambasade importante si numerosi justitiabili care ne transmit memorii, au alta parere. Se poate sa fie doar o problema de perceptie. Dvs. stiti cel mai bine.
Doamnelor si domnilor,
In incheiere voi indica liniile directoare ale programului Ministerului Justitiei in 2011.
Agenda legislativa ramane densa.
Cele mai importante proiecte in elaborare sunt legile de punere in aplicare a Codurilor de procedura. Le vom finaliza pana la Raportul MCV din vara. Lucram, de asemenea, la doua proiecte de lege privind regimul pedepselor si sistemul de probatiune. In Parlament avem deja legile de punere in aplicare a Codurilor substantiale.
De interes este, de asemenea, proiectul de lege privind personalul auxiliar, pe care il vom lansa in dezbatere publica in saptamana urmatoare.
In paralel, consilierii din minister activeaza in peste 45 de grupuri de lucru interministeriale.
Pentru proiectele pe care le vom lansa in dezbatere publica vom cauta acelasi consens pe care l-am dobandit in proiectul Legii Micii Reforme, atat in sistemul judiciar, cat si in Parlament.
O preocupare speciala o avem in legatura cu Codurile. CSM trebuie sa-si asume decisiv acest rol. Dar, nimic nu exclude initiativele din partea Curtilor de Apel si ma bucura faptul ca ati mentionat in analiza dvs. aceasta preocupare.
Vom ramane extrem de activi in cadrul JAI si vom incerca sa cooptam instantele si parchetele in aceasta agenda, comunicand in sistem rapoarte privind stadiul lucrarilor JAI si solicitand sugestii si contributii.
In relatia cu CSM vom mentine aceeasi politica din trecut, de cooperare institutionala, conditionata de mentinerea cursului pozitiv al MCV.
CSM este conducatorul sistemului judiciar si trebuie sa-si asume acest rol si responsabilitatile sale.
In raport cu dvs. ramanem deschisi la dialog, cu atat mai mult cu cat este limpede ca vedem lucrurile diferit. Divergentele nu vor afecta sprijinul pe care vom incerca sa vi-l acordam privind schemele de personal, in perspectiva operationalizarii Tribunalului Ilfov si a implementarii codurilor.
Sa fim realisti insa, vom ajunge la concluzii comune doar in masura in care trecem de la abordarea de negociere si lupta cu executivul, la o abordare tehnica si pragmatica, in care reliefarea unei cauze nu inseamna altceva decat cautarea unei solutii si nu marcarea unui punct intr-o competitie sterila si inutila.
Cooperarea cu executivul si nu blamarea axiomatica si confruntarea lui fara sens este cheia rezolvarii problemelor dvs.
Pe termen mediu, statele care vor oferi conditii atractive pentru investitii serioase isi vor asigura viabilitatea. Aceasta inseamna, printre altele, o Justitie functionala. E un obiectiv strategic pentru noi, care depinde si de dvs.
In ce ma priveste, voi continua sa atrag cat mai multa atentie si cat mai multe resurse spre dvs., dar asumati-va si la randul dvs. schimbarea abordarii relatiei cu executivul si asumati-va mai mult din obiectivele MCV.
Va multumesc pentru atentie si va urez succes in 2011.”
Sursa: Ministerul Justitiei