Pe site-ul UNBR a fost dat publicitatii proiectul scrisorii pe care Uniunea Profesiilor Liberale din Romania intentioneaza sa-l transmita Ministerului Finantelor Publice

Redam in continuare continutul acesteia:

Data: 20 ianuarie 2011

 Către,

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE 

Re: Necesitatea menţinerii unor reguli adecvate şi clare cu privire la regimul de impozitare a veniturilor din profesii liberale pentru salvgardarea acestor profesii în România

 Vă adresăm rugămintea ca în redactarea modificărilor la normele metodologice de aplicare a Codului fiscal să aveţi în vedere menţinerea excepţiei referitoare la reconsiderarea veniturilor din profesii libere exercitate în mod independent în condiţiile legii ca venituri din activităţi dependente pe baza criteriilor listate de art. 7, alin. 2 din Codul fiscal.

 Am detaliat, în continuare, argumentele care susţin necesitatea menţinerii acestei prevederi legale.

  Ca o precizare de ordin preliminar, ne simţim obligaţi să prezentăm, pe scurt, cele mai importante aspecte referitoare la statutul, componenţa şi activităţile derulate de organizaţia noastră. Astfel, potrivit Statutului său, Uniunea Profesiilor Liberale din România este persoană juridică română, fără scop lucrativ, cu funcţionare autonomă, neguvernamentală şi apolitică, ce numără  17 organizaţii profesionale, ce acoperă practic toate profesiile liberale reglementate prin legislaţia specială din România: Ordinul Arhitecţilor din România; Camera Auditorilor Financiari din România;  Uniunea Naţională a Barourilor din România; Asociaţia Naţională a Evaluatorilor din România – ANEVAR; Corpul Experţilor Tehnici din România – CETR; Colegiul Farmaciştilor din România; Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România; Colegiul Medicilor din România; Colegiul Medicilor Veterinari din România; Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România; Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor si Asistenţilor Medicali din România; Ordinul Geodezilor din România; Ordinul Tehnicienilor Dentari din România; Asociaţia Consultanţilor în Management din România – AMCOR; Asociaţia Română a Agenţiilor Imobiliare – ARAI; Camera Consultanţilor Fiscali; Consiliul de Mediere.

  Organizaţia noastră reprezintă deci aproximativ 400.000 membri ai organizaţiilor profesionale mai sus menţionate, fiind activ implicată în diverse acţiuni de apărare a intereselor fundamentale ale membrilor săi, prin promovarea creării unui cadru juridic corespunzător dezvoltării profesiilor liberale din România prin organizarea lor, după caz, independentă sau autonomă în raport cu statul şi autorităţile publice. În acelaşi timp, Uniunea Profesiilor Liberale din România se implică activ în vederea asigurării condiţiilor pentru exercitarea acestor profesii pe baza liberei iniţiative şi în condiţii de concurenţă, în conformitate cu dispoziţiile legale, cu regulile statutare şi cu principiile deontologice, dar şi pentru adaptarea legislaţiei privind profesiile liberale din România la standardele europene. Uniunea Profesiilor Liberale din România participă, de asemenea, activ la dialogul social organizat în cadrul Consiliului Economic si Social din România, dar şi pe plan european (în calitate de membru cu drepturi depline al Consiliului European al Profesiilor Liberale – CEPLIS ) şi mondial (în calitate de membru activ al Uniunii Mondiale a Profesiilor Liberale – UMPL ).

Faţă de toate cele de mai sus, au existat discuţii aprinse în societatea românească în perioada iulie-septembrie 2010 cu privire la modificarea regimului de impozitare a persoanelor fizice ce derulează activităţi independente prin introducerea unei noi metode de (re)calificare a acestor activităţi. Ne referim aici la modificarea art. 7 din Codul fiscal prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 58/2010 amendată, ulterior, de Ordonanţa de Urgenţă  nr.82/2010. Aceste modificări aduse Codului fiscal puteau să aibă un impact negativ semnificativ şi asupra persoanelor care exercită profesii liberale (denumite „profesii libere” de legislaţia fiscală în vigoare), deşi situaţia acestora este fundamental diferită de cea a celor ce activează ca persoane fizice autorizate. Situaţia a fost ulterior clarificată prin introducerea unei excepţii în  normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă nr. 58/2010 ( Hotărârea 791/2010), excepţie prin care activităţile desfăşurate, în mod independent, care generează venituri din profesii libere nu se supun criteriilor de reclasificare în activitate dependentă .

  Astfel, Ordonanţa de Urgenţă nr.58/2010, modificata ulterior de Ordonanţa de Urgenţă nr. 82/2010, a preluat din criteriile ce trebuie luate în considerare pentru analiza măsurii în care veniturile persoanelor fizice sunt considerate ca fiind obţinute din activităţi independente sau din activităţi dependente (ce sunt, în prezent, incluse în art. 46, pct. 19 şi, respectiv, art. 55, pct. 67 din Hotărârea nr. 44/2004 privind Normele Metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul Fiscal). Spre deosebire însă de textul normelor metodologice (în care respectivele criterii trebuie îndeplinite cumulativ), în textul actului normativ modificator,  îndeplinirea oricăruia dintre respectivele criterii enunţate conduce la clasificarea unei relaţii de prestări servicii într-una de tip dependent, cu consecinţa considerării ca fiind de natură salarială a veniturilor obţinute în baza acesteia.

  Aşadar, dacă se va elimina excepţia care există, în acest moment, prevăzută în normele de aplicare a art. 7 din Codul fiscal referitoare la reclasificarea activităţilor din profesii libere în activităţi dependente, considerăm că există un risc semnificativ ca activităţile desfăşurate de  persoanele autorizate să exercite profesii liberale să fie cu uşurinţă reclasificate dintr-o relaţie independentă într-una dependentă, doar în baza unei interpretări subiective a organului fiscal, care va aplica legea în practică. Prin analizarea activităţii profesiilor libere în baza unor criterii singulare, în loc de un cumul de condiţii se poate ajunge la încălcarea principiului de bază enunţat de legea fiscală prin care se poate reîncadra forma unei tranzacţii pentru a reflecta conţinutul economic al acesteia (art. 11 al Codului fiscal).

 Într-o astfel de interpretare, deschisă în practică de un text legal larg şi neclar, există chiar riscul, dacă nu al suprimării definitive a profesiilor liberale, măcar a reducerii semnificative a ariei lor de desfăşurare.

 Ori, înţelegem că intenţia legiuitorului a fost de a evita o astfel de situaţie prin introducerea excepţiei în normele de aplicare a art. 7 din Codul Fiscal odată cu publicarea Hotărârii 791/2010. Nu putem crede că intenţia legiuitorului la acest moment este de a reveni la situaţia generată de Ordonanţa de Urgenţă nr. 58/2010, care a produs nenumărate dezbateri publice şi a generat nelinişte în rândul practicienilor profesiilor liberale şi multe controverse. Suntem siguri că, dacă aceasta ar fi fost cu adevărat intenţia, s-ar fi intervenit, în mod corespunzător, asupra legilor speciale, iar nu asupra legii fiscale, care nu credem că poate avea nici măcar ca rezultat, şi cu atât mai puţin nici ca obiectiv, direct sau indirect, suprimarea profesiilor liberale. Apreciem că nu ar fi nici utilă, nici normală o modificare fundamentală a textului de lege, care clarifică modul de interpretare a prevederilor art. 7 pentru profesiile liberale, doar la câteva luni de la adoptarea acestuia.

În consecinţă, considerăm că este absolut necesară menţinerea clarificării din textul de lege mai sus menţionat, prin păstrarea excepţiei exprese în normele metodologice ale Codului fiscal, precizări care confirmă că această regulă nu se aplică persoanelor care exercită profesii liberale, având în vedere că, pe de o parte, activitatea derulată de acestea în baza legilor speciale este, prin definiţie, derulată în mod independent, iar pe de altă parte, poziţia acestora este fundamental diferită de cea a persoanelor fizice autorizate, potrivit explicaţiilor ce urmează.

 În primul rând, precizăm că profesiile liberale au apărut în anii ‘90 în societatea românească dintr-o nevoie acută de modernizare a sa, resimţită în contextul intenţiei de aderare la Uniunea Europeană, ce presupunea şi aderarea la standardele şi practicile profesionale comunitare. Statul român a reglementat deci prin legi speciale, emise în ultimii 20 de ani, exerciţiul profesiilor liberale în diferite domenii ale vieţii sociale, fiind stabilite reguli precise de organizare şi funcţionare a acestora. În baza acestor reguli, au fost înfiinţate în toţi aceşti ani diferitele organizaţii profesionale ce coordonează procesul de admitere în fiecare dintre aceste profesii a oricăror persoane ce doresc să le exercite, dar şi modul în care aceste persoane, odată admise în profesie, îşi desfăşoară de-a lungul timpului activitatea, pentru a respecta standardele profesionale aplicabile în cadrul acestora.

 Potrivit legilor speciale mai sus menţionate, persoanele admise să exercite profesii liberale, trebuie să respecte în activitatea lor profesională de zi cu zi reguli stricte şi specifice, derulându-şi activitatea într-o manieră independentă şi sub riscul angajării răspunderii lor personale faţă de beneficiarii serviciilor prestate. Astfel, un auditor independent va răspunde, potrivit legislaţiei specifice aplicabile acestei profesii, pentru consecinţele muncii sale, chiar şi în acele cazuri când activează în baza unei relaţii de colaborare cu o firmă de audit, în calitate de subcontractor, chiar dacă el nu are nici o relaţie de ordin juridic cu beneficiarul raportului de audit. De asemenea, un doctor care activează în baza unui contract de colaborare la o clinică medicală răspunde personal direct faţă de pacient pentru orice fapte de malpraxis, chiar dacă, nici într-un asemenea caz, pacientul nu este niciodată clientul doctorului în planul raporturilor de ordin contractual, cum la fel se bucură de totală independenţă, potrivit legii speciale ce reglementează organizarea profesiei sale şi arhitectul, asumându-şi în acelaşi timp răspunderea faţă de clienţi şi autorităţi.

 Mai mult, persoanele ce sunt autorizate să exercite profesii liberale sunt obligate, prin reglementările specifice ce le sunt aplicabile, să se preocupe permanent de nivelul performanţei lor profesionale, prin frecventarea de cursuri de perfecţionare, publicarea şi susţinerea unor lucrări ştiinţifice de specialitate,etc. sub sancţiunea excluderii din profesie, tot ca o expresie a asigurării garanţiei respectării celor mai înalte standarde profesionale în activitatea lor de zi cu zi.

 Din explicaţiile de mai sus, ce reprezintă cu siguranţă doar câteva exemple definitorii ale activităţilor derulate de persoanele autorizate să practice profesii liberale, rezultă particularitatea principală a acestor activităţi profesionale, aceea de a fi prestate într-o manieră independentă, ceea ce este deci nu doar de natura acestora, ci chiar de esenţa lor. În consecinţă, a reglementa prin legile speciale, în acord cu specificul lor şi cu regulile impuse de legiuitor acestora, activitatea profesională a persoanelor autorizate să exercite profesii liberale ca fiind una de natură independentă, iar ulterior, prin legislaţia fiscală a o considera ca fiind una de natură dependentă, ar reprezenta în opinia noastră o reglementare contradictorie a profesiilor liberale în legislaţia română, de natură să afecteze, pe termen lung, dezvoltarea corespunzătoare a acestora. Mai mult, este chiar de aşteptat ca o astfel de reglementare să conducă la scăderea interesului persoanelor autorizate să exercite profesii liberale în continuare, în forma prevăzută de legea fiscală, ceea ce ar putea afecta întreaga societatea românească, fiind, de altfel, de neconceput ca reglementarea fiscală să schimbe fundamental optica de derulare a acestor activităţi, astfel cum rezultă ea din legile lor speciale de organizare şi funcţionare.

 În al doilea rând, activitatea persoanelor  care prestează profesii liberale nu se poate, nici pe departe, compara şi, cu atât mai puţin, asimila cu cea a persoanelor ce derulează activităţi autorizate sub imperiul legislaţiei comerciale (în prezent, Ordonanţa Guvernului nr. 44/2008).

 Astfel, chiar dacă ambele forme de activităţi mai sus menţionate se exercită pe baza liberei iniţiative, în cazul activităţilor derulate de către persoanele autorizate să exercite profesii liberale, nu este posibilă deturnarea finalităţii legii ce guvernează activitatea acestor persoane, prin acordarea unei autorizaţii de funcţionare şi în acele cazuri în care nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru obţinerea lor. Aceasta întrucât, pe de o parte, în cazul acestor persoane, în virtutea regulilor profesionale impuse de către legile speciale, potrivit explicaţiilor de mai sus, desfăşurarea activităţii reglementate sub forma unei profesii liberale este singura posibilitate prevăzută de lege, iar, pe de altă parte, există supravegherea de ordin profesional şi administrativ exercitată de organismele specifice ale fiecărei profesii înfiinţate în baza unor legi speciale.

 Spre deosebire de activităţile derulate de persoanele autorizate să exercite profesii liberale, în cazul activităţii persoanelor autorizate să activeze ca persoane fizice autorizate, o simplă cerere depusă la Registrul Comerţului are ca efect obţinerea autorizaţiei de funcţionare, iar ulterior, activitatea acestor persoane nu se află în nici un fel sub supravegherea nimănui.

 În consecinţă, deşi înţelegem şi considerăm pe deplin justificată reglementarea corectă a situaţiei fiscale a celor ce derulează activităţi independente, faţă de situaţiile în care legea comercială de organizare şi funcţionare a activităţii persoanelor ce desfăşoară activităţii autorizate a fost uneori deturnată în practică de la finalitatea sa, nu putem accepta ca o cauză străină de activitatea persoanelor ce exercită profesii liberale să le afecteze situaţia, fiind convinşi că există o diferenţiere clară cu privire la tratamentul fiscal al celor două categorii de persoane, fără a aplica acesteia din urmă un tratament fiscal necorespunzător naturii activităţilor sale, doar în consideraţiunea modului  în care s-au derulat uneori în practică activităţile de către cealaltă categorie de persoane.

În concluzie, faţă de toate cele de mai sus, solicităm insistent Ministerului Finanţelor Publice să nu pună în pericol soarta profesiilor liberale, şi să menţină textul legal existent, care precizează, în mod clar, că nu se aplică criteriile prevăzute de art.7 persoanelor care exercită astfel de profesii:

“1.Activităţile desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii, care generează venituri din profesii libere, precum şi drepturile de autor şi drepturile conexe definite potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, nu pot fi reconsiderate ca activităţi dependente potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) pct. 2.1 şi 2.2 din Codul fiscal”.

 În speranţa că toate argumentele de mai sus au reuşit  să  explice într-o manieră clară motivele prezentei scrisori şi necesitatea menţinerii punctului 1 din normele metodologice de aplicare a Codului fiscal pentru evitarea riscurilor descrise în privinţa situaţiei profesiilor liberale din România, exprimându-ne speranţa că veţi fi de acord cu noi şi asigurându-vă de întreaga noastră consideraţie, vă stăm la dispoziţie pentru orice alte informaţii şi clarificări menite a soluţiona, în mod pozitiv, solicitarea noastră.

 P R E Ş E D I N T E    U. P. L. R. ,

av. Mircea Petre STĂNCULESCU

Sursa: UNBR