Cele doua Camere ale Parlamentului au votat, joi, cu 251 de voturi „pentru” si 42 „împotriva” noul Consiliu de Administratie al Bancii Nationale a României.
Parlamentul a votat lista celor noua membri în întregul acesteia, asa cum a fost propusa de Comisiile de buget-finante dupa audierile celor nominalizati de partidele parlamentare.
Cei noua membri ai CA al BNR investiti de Parlament, inclusiv cu functiile pe care urmeaza sa le detina, sunt Mugur Isarescu – presedinte al CA al BNR si guvernator al BNR, Florin Georgescu – viceguvernator al BNR, membru al CA, Bogdan Olteanu – viceguvernator al BNR, membru al CA, Cristian Popa, Dinu Marin, Nicolae Danila, Virgil Stoenescu, Agnes Nagy si Napoleon Pop – membri ai CA al BNR.
Guvernatorul BNR Mugur Isarescu, împreuna cu candidatii pentru Consiliul de Administratie al BNR, s-au prezentat joi, 8 octombrie, în fata Parlamentului pentru dezbaterea privind numirea noului CA.
Principala responsabilitate a Consiliului de Administratie al BNR în noul mandat va fi adoptarea euro, punctul final si cel mai dificil fiind cursul de schimb la care se face trecerea, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, la audierile din Parlament. „Nu vad o alta chestiune mai importanta pentru urmatorul mandat decât trecerea la euro, care include stabilitatea preturilor, dar si stabilitatea cursului de schimb, respectiv asigurarea acestora de o maniera durabila. Chestiunea vitala, punctul final si cel mai greu, îl reprezinta cursul de schimb la care se face trecerea”, a spus Isarescu.
Acesta a reamintit ca principala problema în procesul de adoptare a euro o constituie în prezent reducerea deficitului bugetar, nu inflatia sau dobânzile. Banca centrala si Guvernul si-au propus ca România sa adopte moneda unica europeana în 2014, ceea ce înseamna intrarea în ERM-2 (anticamera zonei euro) în 2012. Potrivit viceguvernatorului BNR Cristian Popa, intrarea efectiva în zona euro ar putea avea loc la 1 ianuarie 2015, daca România primeste decizie favorabila în 2014.
Noul mandat al CA al BNR începe în 11 octombrie 2009 si expira la finalul lui 2014.
Potrivit criteriilor Tratatului de la Maastricht, adoptarea euro este conditionata de un nivel al inflatiei care sa nu fie mai mare cu doua puncte procentuale decât media inflatiei din tarile cu cel mai mic nivel, deficitul public sa fie de cel mult 3% din PIB, iar datoria publica sa nu depaseasca 60% din PIB.
Guvernatorul a remarcat o mentinere la cote mari a dobânzilor la credit, desi au coborât dobânzile la depozite.
„Ne asteptam la o corectie de 2-3-4% din PIB pentru deficitul de cont curent. Acum vorbim de o scadere de aproape 8 puncte procentuale din PIB. Amintesc ca am mai fost la cârma unei ajustari din pozitia de premier. Atunci, ajustarea a fost de 4,5% din PIB si a fost extrem de dureroasa, venind si pe fundalul unei recesiuni la noi, dupa trei ani de scadere si o saracie crunta în tara, în perioada 1999-2000”, a amintit Isarescu. Pe de alta parte, el a subliniat ca, prin contractia PIB de anul acesta, economia româneasca revine practic la nivelul din 2007, în conditiile în care anul trecut produsul intern brut a avansat cu 7,1%.
Sursa: mediafax.ro, agerpres.ro