În Monitorul Oficial nr. 308 din 5 aprilie a.c. a fost publicată Legea nr. 85/2018 privind constituirea și menținerea unor rezerve minime de țiței și/sau produse petroliere. Până la data de 31 decembrie 2018 va continua să producă efecte Hotărârea Guvernului nr. 592/2017 privind stabilirea nivelului stocurilor de urgență și aprobarea modului de transpunere a obligațiilor de constituire și menținere a stocurilor de urgență pentru țiței și/sau produse petroliere de către operatorii economici în anul 2017.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1.
Prezenta lege stabileşte condiţiile de constituire şi menţinere a unui nivel minim al stocurilor de ţiţei şi/sau produse petroliere, în scopul garantării siguranţei în aprovizionare, în cazul situaţiilor de disfuncţionalitate majoră în aprovizionare, al situaţiilor de urgenţă deosebită sau al situaţiilor de criză locală.
Art. 2.
În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) accesibilitate din punct de vedere fizic – măsurile de localizare şi de transport ale stocurilor minime deţinute, în scopul asigurării punerii în circulaţie sau livrării efective către pieţe şi utilizatorii finali în intervale de timp şi condiţii care să conducă la atenuarea problemelor de aprovizionare care ar putea surveni;
b) aditivi – substanţe, altele decât hidrocarburile, care se adaugă la sau se amestecă cu un produs petrolier, în scopul de а-i modifica sau menţine proprietăţile;
c) an de referinţă – anul calendaristic pe baza căruia se colectează datele de consum sau datele referitoare la importurile nete, date care intră în calculele efectuate în scopul stabilirii nivelului stocurilor care trebuie menţinute şi, respectiv, a nivelului stocurilor deţinute efectiv, la un anumit moment;
d) biocarburant – combustibil lichid sau gazos utilizat pentru transport şi produs pe bază de biomasa, biomasa fiind fracţia biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor provenite din agricultură, atât substanţe vegetale, cât şi animale, din silvicultură şi din industriile conexe acesteia, precum şi fracţia biodegradabilă a deşeurilor industriale şi municipale;
e) cifra de afaceri – veniturile realizate de titularul obligaţiei de stocare din vânzarea de ţiţei şi/sau produse petroliere pe piaţa din România, în anul de referinţă, după deducerea, dacă este cazul, a taxei pe valoarea adăugată, precum şi a altor taxe legate direct de cifra de afaceri;
f) constituirea stocurilor minime – acumularea de ţiţei şi/sau de produse petroliere, cu titlu de stocuri minime, în depozite petroliere situate pe teritoriul Uniunii Europene;
g) consum intern – suma care corespunde totalului cantităţilor calculate în conformitate cu anexa nr. 2, furnizate în România atât pentru uz energetic, cât şi pentru alte utilizări; această sumă include şi livrările către sectorul de prelucrare şi livrările către industrie, transporturi, consumatori casnici şi alte sectoare pentru consum final; de asemenea, include şi consumul propriu al sectorului energetic, cu excepţia combustibilului de rafinării; această sumă exclude totalul cantităţilor destinate constituirii stocurilor de urgenţă corespunzătoare obligaţiilor de stocare stabilite prin prezenta lege;
h) criză locală – calamităţi naturale, dezastre, conflicte şi alte evenimente, cu excepţia celor de natură economică, care cauzează, pe teritoriul României, întrerupere în aprovizionarea cu ţiţei şi/sau produse petroliere sau în alimentare cu gaze naturale care necesită schimbarea destinaţiei produselor petroliere, cum ar fi utilizarea produselor petroliere drept combustibil pentru producţia de energie;
i) delegarea obligaţiei de stocare – acordul dintre titularul obligaţiei de stocare şi un operator economic sau o entitate centrală de stocare, în baza căruia titularul obligaţiei de stocare transferă către acel operator economic sau către acea entitate centrală de stocare o parte din obligaţiile de constituire şi menţinere de stocuri minime, pe o perioadă limitată de timp, în contul şi la dispoziţia titularului obligaţiei de stocare;
j) depozite petroliere – rezervoare, terminale de încărcare, rezervoare de alimentare a oleoductelor, şalande, tancuri petroliere pentru cabotaj, petroliere care staţionează în port, buncărele navelor de navigaţie interioară, precum şi orice alte forme de stocare a ţiţeiului şi/sau a produselor petroliere, cu excepţia oleoductelor, vagoanelor-cisternă, buncărelor navelor de navigaţie maritimă, petrolierelor aflate în larg, rezervoarelor din staţiile de alimentare cu combustibil, precum şi din orice puncte de comercializare cu amănuntul;
k) diminuarea stocului minim deţinut – exprimă una dintre următoarele situaţii: pierderea, de către titularul obligaţiei de stocare, a dreptului de proprietate asupra unei părţi din stocul minim deţinut sau pierderea, de către titularul delegat al obligaţiei de stocare, a dreptului de proprietate asupra unei părţi din stocul minim deţinut în contul şi la dispoziţia unui titular/unor titulari al/ai obligaţiei de stocare;
l) disfuncţionalitate majoră în aprovizionare – scădere substanţială şi bruscă în aprovizionarea cu ţiţei şi/sau produse petroliere intervenită în Uniunea Europeană sau într-un stat membru, indiferent dacă a condus sau nu la o decizie internaţională de punere în circulaţie de stocuri de petrol;
m) entitate centrală de stocare – organismul sau serviciul căruia i se pot oferi competenţe de a acţiona în vederea achiziţionării, menţinerii şi vânzării de stocuri de petrol, inclusiv stocuri de urgenţă şi stocuri specifice;
n) entitate centrală de stocare din România – entitatea centrală de stocare, entitate publică sau privată nonprofit, înfiinţată potrivit prezentei legi, care are competenţa de a achiziţiona, constitui, menţine şi vinde stocuri de petrol, inclusiv stocuri de urgenţă şi stocuri specifice;
o) Grupul de coordonare pentru ţiţei şi produse petroliere – grup de lucru înfiinţat în cadrul Comisiei Europene, având atribuţii în conformitate cu prevederile art. 17 din Directiva 2009/119/CE a Consiliului din 14 septembrie 2009 privind obligaţia statelor membre de a menţine un nivel minim de rezerve de ţiţei şi/sau de produse petroliere; este un grup consultativ care contribuie la analiza situaţiei din Comunitate în ceea ce priveşte siguranţa aprovizionării cu petrol şi produse petroliere şi facilitează coordonarea şi aplicarea de măsuri în acest domeniu;
p) informaţie sensibilă din punct de vedere comercial – informaţia a cărei divulgare ar putea restrânge, împiedica sau denatura concurenţa pe piaţa ţiţeiului şi/sau a produselor petroliere şi/sau care ar putea conduce la producerea de prejudicii participanţilor la piaţa ţiţeiului şi/sau a produselor petroliere;
q) lichidarea stocului minim deţinut – exprimă una dintre următoarele situaţii: pierderea, de către titularul obligaţiei de stocare, a dreptului de proprietate asupra stocului minim deţinut sau pierderea, de către titularul delegat al obligaţiei de stocare, a dreptului de proprietate asupra stocului minim deţinut în contul şi la dispoziţia unui titular/unor titulari al/ai obligaţiei de stocare;
r) menţinerea stocurilor minime – păstrarea ţiţeiului şi/sau a produselor petroliere, cu titlu de stocuri minime, în depozite petroliere situate pe teritoriul Uniunii Europene;
s) obligaţia de stocare – obligaţia de constituire şi de menţinere a stocurilor minime, potrivit prezentei legi;
ş) stocuri comerciale – stocuri petroliere deţinute de operatorii economici a căror menţinere nu este obligatorie;
t) stocuri minime – stocuri de urgenţă şi/sau stocuri specifice care trebuie constituite şi menţinute, în conformitate cu prevederile prezentei legi;
ţ) stocuri minime deţinute – stocuri de urgenţă şi/sau stocuri specifice care sunt constituite şi menţinute, în mod efectiv, la un moment dat, în conformitate cu prevederile prezentei legi;
u) stocuri petroliere – stocuri de produse energetice prevăzute în anexa С pct. 3.1 primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1.099/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2008 privind statisticile în domeniul energiei;
v) stocuri de urgenţă – stocuri petroliere care se constituie şi se menţin pe teritoriul Uniunii Europene, de către titularii obligaţiei de stocare sau, după caz, de către titularii delegaţi ai obligaţiei de stocare, în contul şi la dispoziţia titularilor obligaţiei de stocare, în conformitate cu prevederile prezentei legi;
w) stocuri specifice – stocuri petroliere care se constituie şi se menţin pe teritoriul Uniunii Europene de către entitatea centrală de stocare şi care sunt în proprietatea entităţii centrale de stocare;
x) situaţii de urgenţă deosebită – calamităţi naturale, dezastre, conflicte şi orice alte evenimente, cu excepţia celor de natură economică, care cauzează întrerupere în aprovizionarea cu produse petroliere în Uniunea Europeană;
y) titular al obligaţiei de stocare – entitatea centrală de stocare din România şi orice operator economic care are statut de rezident în România sau de nerezident care îşi desfăşoară activitatea în România prin intermediul unui sediu permanent şi care introduce pe piaţa din România cantităţi mai mari de 500 tone ţiţei şi/sau produse petroliere, în anul de referinţă;
z) titular delegat al obligaţiei de stocare – operatorul economic sau entitatea centrală de stocare care are sediul social într-un stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European şi/sau în Confederaţia Elveţiană sau care are o reprezentanţă pe teritoriul Uniunii Europene, Confederaţiei Elveţiene şi/sau Spaţiului Economic European şi care acceptă, din partea unui titular al obligaţiei de stocare, obligaţia de a constitui şi menţine stocuri minime, pe teritoriul Uniunii Europene, în contul şi la dispoziţia acelui titular al obligaţiei de stocare;
aa) decizie internaţională efectivă de punere în circulaţie a stocurilor – orice decizie în vigoare adoptată de Consiliul director al Agenţiei Internaţionale pentru Energie de a pune la dispoziţia pieţei ţiţei sau produse petroliere prin punerea în circulaţie a stocurilor membrilor săi şi/sau prin măsuri suplimentare;
ab) buncăr maritim internaţional – are înţelesul prevăzut de anexa A pct. 2.1 din Regulamentul (CE) nr. 1.099/2008;
ac) autoritatea competentă – Ministerul Energiei.
CAPITOLUL II
Stocurile minime
Art. 3.
(1) Nivelul stocurilor minime reprezintă cel puţin cea mai mare valoare dintre cantitatea aferentă importurilor nete pe o perioadă de 90 de zile, calculată pe baza mediei zilnice a importurilor nete, şi cantitatea aferentă consumului intern pe o perioadă de 61 de zile, calculată pe baza mediei zilnice a consumului intern.
(2) Media zilnică a importurilor nete care se ia în considerare la alin. (1) este egală cu valoarea zilnică medie a echivalentului în petrol al importurilor din perioada 1 aprilie – 31 decembrie a anului calendaristic precedent şi din perioada 1 ianuarie – 31 martie a anului calendaristic dinaintea anului precedent.
(3) Echivalentul în petrol al importurilor este stabilit în conformitate cu prevederile anexei nr. 1.
(4) Media zilnică a consumului intern care se ia în considerare la alin. (1) este egală cu valoarea zilnică medie a echivalentului în petrol al consumului intern din perioada 1 aprilie – 31 decembrie a anului calendaristic precedent şi din perioada 1 aprilie – 31 martie a anului calendaristic dinaintea anului precedent.
(5) Echivalentul în petrol al consumului intern este stabilit în conformitate cu prevederile anexei nr. 2.
(6) La solicitarea autorităţii competente, Institutul Naţional de Statistică va furniza datele statistice necesare stabilirii echivalentului în petrol al importurilor nete şi al consumului intern.
(7) Calculul stocurilor minime deţinute, exprimate în tone echivalent petrol, se realizează conform prevederilor anexei nr. 3.
Art. 4.
(1) Până la data de 30 mai a fiecărui an calendaristic, la propunerea autorităţii competente, Guvernul va aproba prin hotărâre, pentru anul calendaristic următor:
a) nivelul stocurilor minime, exprimat în tone echivalent petrol;
b) nivelul stocurilor de urgenţă şi, după caz, al stocurilor specifice, care intră în componenţa stocurilor minime, exprimat în tone echivalent petrol;
c) structura sortimentală a stocurilor de urgenţă şi nivelul minim al stocurilor ce urmează a fi constituite şi menţinute pe fiecare sortiment de produs petrolier care intră în structura stocurilor de urgenţă, exprimat în tone şi în tone echivalent petrol;
d) după caz, structura sortimentală a stocurilor specifice şi nivelul minim al stocurilor ce urmează a fi constituite şi menţinute, pentru fiecare sortiment de produs petrolier care intră în structura stocurilor specifice, exprimat în tone şi în tone echivalent petrol;
e) lista titularilor obligaţiei de stocare şi, în mod corelativ, nivelul minim al stocurilor ce urmează a fi constituit şi menţinut de fiecare titular al obligaţiei de stocare, pentru fiecare sortiment de produs petrolier, exprimat în tone şi tone echivalent petrol;
f) numărul de zile de consum mediu zilnic, aferent anului de referinţă, calculat în conformitate cu prevederile anexei nr. 4.
(2) Nivelul stocului de urgenţă care urmează să fie constituit de către fiecare titular al obligaţiei de stocare va fi direct proporţional cu ponderea cantităţilor de ţiţei şi/sau produse petroliere pe care fiecare dintre aceştia le-a introdus pe piaţa din România în totalul cantităţilor de ţiţei şi/sau produse petroliere introduse pe piaţa din România în anul de referinţă.
(3) Titularii obligaţiei de stocare vor transmite autorităţii competente, până la data de 31 martie a fiecărui an calendaristic, cantităţile de ţiţei şi/sau produse petroliere pe care le-au introdus pe piaţa din România în anul calendaristic anterior, pe fiecare sortiment în parte, în tone şi în tone echivalent petrol.
(4) Prin hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (1) se va indica şi modul de calcul al stocurilor de urgenţă şi/sau al stocurilor specifice a căror constituire şi menţinere revin în sarcina titularilor obligaţiei de stocare.
(5) Ori de câte ori se va face referire, prin prezenta lege, la un nivel cantitativ sau cantităţi de ţiţei şi/sau produse petroliere şi în măsura în care nu se prevede altfel, determinarea acestor cantităţi se va face în tone echivalent petrol.
(6) Nivelul stocurilor minime, aprobat potrivit prevederilor alin. (1) lit. a), poate fi redus doar pe perioada operaţiei de înlocuire a unor cantităţi de produse petroliere care fac parte din structura sortimentală a acestora şi numai în măsura în care înlocuirea acelor cantităţi de produse este necesară pentru menţinerea utilităţii stocurilor minime, precum şi în cazul punerii în circulaţie a stocurilor minime, în caz de disfuncţionalitate majoră în aprovizionarea cu ţiţei şi/sau produse petroliere, a situaţiilor de urgenţă deosebită şi a situaţiilor de criză locală.