În Monitorul Oficial nr. 961 din 24 decembrie a.c. a fost publicată Legea nr. 318/2015 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Nou în Legalis – Noul Cod de procedură civilă. Comentariu pe articole. Ediția 2. Accesează volumul!

În extras

CAPITOLUL I

Dispoziții generale

Art. 1.

(1) Se înființează Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, denumită în continuare Agenția, instituție publică de interes național cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Justiției.

(2) Agenția are sediul în municipiul București, str. Apolodor nr. 17, sectorul 5. Schimbarea sediului pe raza municipiului București se realizează prin hotărâre a Guvernului.

Art. 2.

(1) Agenția este desemnată drept oficiu național pentru recuperarea creanțelor, în sensul Deciziei 2007/845/JAI a Consiliului din 6 decembrie 2007 privind cooperarea dintre oficiile de recuperare a creanțelor din statele membre în domeniul urmăririi și identificării produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni sau a altor bunuri având legătură cu infracțiunile.

(2) Agenția este desemnată drept oficiu național pentru gestionarea bunurilor înghețate, în sensul art. 10 din Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană.

Art. 3.

Agenția îndeplinește următoarele funcții:

a) de facilitare a urmăririi și a identificării bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni și a altor bunuri având legătură cu infracțiunile și care ar putea face obiectul unei dispoziții de indisponibilizare, sechestru sau confiscare emise de o autoritate judiciară competentă în cursul unor proceduri penale;

b) de administrare simplă, în cazurile prevăzute de prezenta lege, a bunurilor mobile indisponibilizate în cadrul procesului penal;

c) de valorificare, în cazurile prevăzute de lege, a bunurilor mobile sechestrate în cadrul procesului penal;

d) de gestionare a sistemului informatic național integrat de evidență a creanțelor provenite din infracțiuni;

e) de sprijinire, în condițiile legii, a organelor judiciare pentru utilizarea celor mai bune practici în materia identificării și administrării bunurilor care pot face obiectul măsurilor de indisponibilizare și confiscare în cadrul procesului penal;

f) de coordonare, evaluare și monitorizare la nivel național a aplicării și respectării procedurilor legale în domeniul recuperării creanțelor provenite din infracțiuni.

Art. 4.

(1) În îndeplinirea funcțiilor sale, Agenția cooperează cu:

a) Ministerul Public;

b) Consiliul Superior al Magistraturii;

c) Ministerul Afacerilor Interne;

d) Ministerul Finanțelor Publice;

e) Agenția Națională de Administrare Fiscală;

f) Oficiul Național al Registrului Comerțului;

g) Autoritatea de Supraveghere Financiară;

h) Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor;

i) Departamentul de Luptă Antifraudă;

j) Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară;

k) Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești;

l) Uniunea Națională a Notarilor Publici din România;

m) Uniunea Națională a Barourilor din România;

n) orice altă autoritate sau instituție publică cu atribuții relevante pentru activitatea desfășurată de Agenție.

(2) În termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, între Agenție și instituțiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-m) se încheie protocoale de cooperare prin care se stabilesc modalitățile concrete de acces direct sau indirect la bazele de date privind orice categorie de bunuri ce poate face obiectul unei măsuri asigurătorii sau al confiscării, precum și procedurile de cooperare în materia administrării și valorificării bunurilor sechestrate și confiscate.

Art. 5.

Principiile după care se desfășoară activitatea Agenției sunt legalitatea, confidențialitatea, integritatea, autonomia operațională, celeritatea, eficiența și respectarea drepturilor și intereselor legitime ale proprietarilor, ale titularilor altor drepturi asupra bunurilor și ale terților.

CAPITOLUL II

Conducerea, organizarea și funcționarea Agenției

Art. 6.

(1) Agenția este condusă de un director general, judecător, procuror sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, numit prin ordin al ministrului justiției.

(2) Directorul general este ajutat de un director general adjunct, funcție publică de conducere, numit prin ordin al ministrului justiției, la propunerea ministrului finanțelor publice. În caz de imposibilitate de exercitare a atribuțiilor prevăzute de lege de către directorul general, directorul general adjunct va exercita atribuțiile acestuia.

(3) Directorul general și directorul general adjunct sunt numiți pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit o singură dată, pentru încă 4 ani.

(4) Funcțiile de director general și director general adjunct se ocupă prin detașare pe durata mandatului prevăzut la alin. (3), prin derogare de la dispozițiile legale privind durata detașării.

Art. 7.

Pentru a fi numită director general al Agenției, persoana trebuie să îndeplinească următoarele condiții cumulative:

a) să fi îndeplinit efectiv în ultimii 5 ani, până la data numirii, funcția de judecător, procuror sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor;

b) să aibă vechime în funcțiile menționate la lit. a) de cel puțin 8 ani;

c) să nu fi fost sancționată disciplinar în ultimii 5 ani;

d) să aibă experiență managerială de minimum 3 ani în funcții de conducere.

Art. 8.

(1) Pentru a fi numită director general adjunct al Agenției, persoana trebuie să îndeplinească următoarele condiții cumulative:

a) să fie funcționar public în cadrul Ministerului Finanțelor Publice sau al Agenției Naționale de Administrare Fiscală;

b) să fie licențiat în științe economice și să dețină vechime în specialitate economică de cel puțin 8 ani;

c) să nu facă parte din niciun partid politic, din nicio formațiune sau alianță politică;

d) să nu fie lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al serviciilor de informații;

e) să nu aibă antecedente penale;

f) să aibă experiență managerială de minimum 3 ani în funcții de conducere.

(2) Dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. c) și d) se face pe baza declarației pe propria răspundere, autentificată de un notar public.

Art. 9.

(1) Mandatul directorului general și al directorului general adjunct încetează în următoarele situații:

a) demisie;

b) incapacitate managerială, constatată potrivit prevederilor art. 11 alin. (3);

c) condamnarea definitivă pentru săvârșirea unei infracțiuni;

d) când se constată nerespectarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese, regimul incompatibilităților sau când se dispune confiscarea unei părți din avere ori a unui bun determinat;

e) neîndeplinirea oricăreia dintre condițiile prevăzute la art. 7 sau 8.

(2) Încetarea mandatului directorului general și a directorului general adjunct se dispune prin ordin al ministrului justiției.

Art. 10.

(1) Directorul general conduce activitatea Agenției, o reprezintă în relațiile cu autoritățile administrației publice, cu instituțiile publice centrale și locale, cu persoanele juridice și fizice române sau străine, precum și în justiție. Directorul general poate delega atribuțiile sale.

(2) În exercitarea atribuțiilor sale, directorul general emite decizii și instrucțiuni cu caracter administrativ, în condițiile legii.

(3) Directorul general este ordonator terțiar de credite.

Art. 11.

(1) Evaluarea calității managementului Agenției se face anual, printr-un audit extern independent.

(2) Finanțarea auditului prevăzut la alin. (1) se face din bugetul Agenției. Selectarea entității care va efectua auditul se face cu respectarea prevederilor legale privind achizițiile publice.

(3) Raportul de audit se întocmește în primele 3 luni ale anului și cuprinde, în mod obligatoriu, referiri la modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale, organizarea activității, asumarea responsabilităților de către conducerea Agenției, necesitatea de suplimentare a posturilor Agenției sau de reorganizare internă a acesteia.

(4) În termen de maximum 5 zile de la primirea raportului de audit, directorul general al Agenției procedează la comunicarea acestuia ministrului justiției și Consiliului Agenției prevăzut la art. 12.

(5) Primul raport de audit se realizează în anul calendaristic imediat următor celui în care Agenția a devenit operațională și a funcționat minimum 9 luni.

Art. 12.

(1) Agenția își desfășoară activitatea sub coordonarea unui Consiliu, alcătuit din directorul general al Agenției, 3 reprezentanți ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dintre care unul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și unul din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, câte un reprezentant al Ministerului Justiției, al Consiliului Superior al Magistraturii, al Ministerului Afacerilor Interne, al Ministerului Finanțelor Publice, precum și al Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Desemnarea membrilor Consiliului se realizează prin ordin sau decizie a conducătorului fiecărei instituții reprezentate, pentru o perioadă de 2 ani.

(2) Activitatea Consiliului nu are caracter permanent. Consiliul se reunește de cel puțin două ori pe an sau ori de câte ori este necesar, la convocarea directorului general al Agenției sau la solicitarea a cel puțin o treime din numărul membrilor săi.

(3) Consiliul se consideră a fi legal întrunit dacă sunt prezenți cel puțin două treimi din numărul membrilor săi.

(4) Lucrările sunt conduse de un președinte ales dintre membrii Consiliului pentru un mandat de un an.

(5) Ordinea de zi se stabilește pe baza propunerii directorului general sau a membrilor Consiliului care au convocat reuniunea. Ordinea de zi este adusă la cunoștința membrilor Consiliului cu cel puțin 10 zile înaintea ședinței.

(6) Cu aprobarea majorității membrilor săi, la reuniunile Consiliului poate participa orice persoană a cărei prezență este considerată utilă, inclusiv reprezentanți ai societății civile.

(7) În îndeplinirea atribuțiilor sale, Consiliul adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor săi.

(8) Calitatea de membru al Consiliului sau de președinte al acestuia nu este incompatibilă cu funcțiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor sau de funcționar public.

Art. 13.

Consiliul îndeplinește următoarele atribuții:

a) analizează informările și rapoartele pe care le prezintă directorul general al Agenției referitoare la activitatea acesteia, semestrial sau ori de câte ori sunt cerute de Consiliu;

b) aprobă raportul anual de activitate al Agenției, care se prezintă de către directorul general al acesteia;

c) aprobă strategia operațională a Agenției, care se prezintă de către directorul general al acesteia, la începutul fiecărui an;

d) avizează metodologia de lucru a Agenției privind evaluarea și valorificarea bunurilor mobile sechestrate potrivit art. 2521-2524 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege, propusă de către directorul general al Agenției;

e) avizează propunerile de politici publice ale Agenției în domeniul recuperării creanțelor provenite din infracțiuni;

f) analizează raportul anual de audit extern independent prevăzut la art. 11;

g) identifică, pe baza rapoartelor prevăzute la lit. a), b) și f), problemele apărute în activitatea Agenției și face recomandări conducerii Agenției pentru eficientizarea activității în domeniul identificării, administrării și valorificării bunurilor sechestrate și confiscate, precum și orice alte recomandări de natură organizatorică sau managerială.

Art. 14.

(1) Agenția dispune de un aparat administrativ propriu, organizat în servicii și birouri.

(2) La propunerea directorului general al Agenției, prin ordin al ministrului justiției, pot fi înființate structuri teritoriale fără personalitate juridică.

(3) Numărul de posturi al Agenției este stabilit prin hotărâre a Guvernului.

(4) Regulamentul de organizare și desfășurare a concursului pentru categoriile de personal prevăzute la alin. (5) lit. a) și b) se aprobă de către Consiliu, la propunerea directorului general.

(5) Agenția funcționează cu următoarele categorii de posturi:

a) personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor în condițiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

b) inspectori de urmărire și administrare bunuri, denumiți în continuare inspectori, funcție publică specifică, în condițiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

c) funcționari publici, în condițiile Legii nr. 188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

d) personal contractual, în condițiile Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(6) Pentru a fi numită în funcția de inspector, persoana trebuie să îndeplinească, pe lângă condițiile prevăzute la art. 54 din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și următoarele condiții cumulative:

a) să fie licențiat în științe economice sau juridice;

b) să nu facă parte din niciun partid politic, din nicio formațiune sau alianță politică;

c) să nu fie lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al serviciilor de informații;

d) să nu aibă antecedente penale.

(7) Dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute la alin. (5) lit. b) și c) se face pe baza declarației pe propria răspundere, autentificată de un notar public.

(8) La solicitarea Agenției, instituțiile prevăzute la art. 4 pot detașa și/sau delega personal în cadrul acesteia, în condițiile legii. Funcționarii publici cu statut special pot fi detașați pe funcțiile prevăzute la alin. (5) lit. b).

(9) Competențele privind numirea, promovarea, sancționarea, încetarea exercitării funcției, precum și toate celelalte aspecte ce țin de desfășurarea raporturilor de muncă privind personalul din cadrul Agenției sunt exercitate de directorul general al Agenției, cu respectarea procedurilor și condițiilor prevăzute de lege.

(10) Funcțiile de șef serviciu și șef birou sunt ocupate prin decizie a directorului general al Agenției, în condițiile legii, din categoriile de personal prevăzute la alin. (5) lit. a)-c).

(11) Prevederile legale în materia declarării averilor și a intereselor se aplică personalului Agenției în mod corespunzător.

(12) Funcțiile deținute în cadrul Agenției sunt incompatibile cu orice alte funcții publice sau private, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior, precum și a celor de instruire din cadrul Institutului Național al Magistraturii sau al Școlii Naționale de Grefieri, în condițiile legii.

Art. 15.

(1) Salarizarea funcției de director general adjunct se stabilește prin asimilare cu funcția de director în cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.

(2) Salarizarea funcției de șef serviciu se stabilește prin asimilare cu funcția de șef serviciu în cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. Pentru funcția de șef serviciu, vechimea minimă în specialitate este de 7 ani.

(3) Salarizarea funcției de șef birou se stabilește prin asimilare cu funcția de șef compartiment în cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. Pentru funcția de șef birou, vechimea minimă în specialitate este de 5 ani.

(4) Salarizarea funcției de inspector gradul superior se stabilește prin asimilare cu funcția de analist financiar gradul I în cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. Pentru funcția de inspector gradul superior, vechimea minimă în specialitate este de 8 ani.

(5) Salarizarea funcției de inspector gradul principal se stabilește prin asimilare cu funcția de analist financiar gradul II în cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. Pentru funcția de inspector gradul principal, vechimea minimă în specialitate este de 6 ani.

(6) Salarizarea funcției de inspector gradul asistent se stabilește prin asimilare cu funcția de analist financiar gradul III în cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. Pentru funcția de inspector gradul asistent, vechimea minimă în specialitate este de 3 ani.

(7) Prin vechime în specialitate în sensul alin. (2)-(6) se înțelege vechimea în specialitatea studiilor.

(8) Funcționarii publici și personalul contractual din cadrul Agenției sunt salarizați potrivit dispozițiilor legale aplicabile acelorași categorii de personal din aparatul Ministerului Justiției.

Art. 16.

(1) Regulamentul de organizare și funcționare, precum și organigrama Agenției se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(2) Atribuțiile și sarcinile personalului Agenției se stabilesc prin fișa postului, pe baza regulamentului de organizare și funcționare.

(3) Agenția dispune de un parc auto propriu. Numărul maxim de autoturisme, consumul de carburant și modul de utilizare a parcului auto se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Art. 17.

(1) Agenția se finanțează integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justiției. Cheltuielile ocazionate de exercitarea atribuțiilor Agenției se suportă din bugetul acesteia.

(2) Agenția poate primi donații, sponsorizări și poate accesa alte surse de finanțare, conform prevederilor legale.

Art. 18.

Corespondența se transmite Agenției, de regulă, în format electronic, la adresa oficială de e-mail a acesteia. În vederea primirii și păstrării întregii corespondențe, Agenția organizează propriul sistem electronic de arhivare, conform prevederilor Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică, republicată.

Art. 19.

(1) În exercitarea funcțiilor și atribuțiilor sale, Agenția prelucrează date cu caracter personal în conformitate cu principiile prevăzute de Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare, de Legea nr. 682/2001 privind ratificarea Convenției pentru protejarea persoanelor față de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, adoptată la Strasbourg la 28 ianuarie 1981, cu modificările ulterioare, precum și de alte reglementări legale incidente în domeniu.

(2) În exercitarea funcției prevăzute la art. 3 lit. a), Agenția prelucrează și transmite altor oficii de recuperare a creanțelor sau autorități cu atribuții similare din alte state membre ale Uniunii Europene date și informații referitoare la bunuri ale persoanelor fizice identificate sau identificabile.

(3) Persoanele vizate beneficiază de drepturile garantate de dispozițiile prevăzute la alin. (1).

(4) Agenția aplică măsurile tehnice și organizatorice adecvate pentru protejarea datelor cu caracter personal împotriva distrugerii accidentale sau ilegale, pierderii, modificării, dezvăluirii ori accesului neautorizat, în special dacă prelucrarea respectivă comportă transmisii de date în cadrul unei rețele, precum și împotriva oricărei forme de prelucrare ilegală.

CAPITOLUL III

Atribuții privind facilitarea identificării și urmăririi bunurilor care pot face obiectul măsurilor asigurătorii în cursul procedurilor judiciare penale, al confiscării speciale sau extinse

Art. 20.

În domeniul identificării bunurilor care pot face obiectul măsurilor asigurătorii în cursul procedurilor judiciare penale, al confiscării speciale sau extinse, Agenția îndeplinește următoarele atribuții:

a) cooperează cu oficiile de recuperare a creanțelor sau cu autoritățile cu atribuții similare din alte state membre ale Uniunii Europene, prin asigurarea schimbului de date și informații, în vederea îndeplinirii funcției prevăzute la art. 3 lit. a);

b) cooperează cu autoritățile și instituțiile publice române competente prevăzute la art. 4 alin. (1) în vederea identificării și urmăririi bunurilor care pot face obiectul măsurilor asigurătorii în cursul procedurilor judiciare penale, al confiscării speciale sau extinse, prin transmiterea datelor și informațiilor la care are acces direct sau indirect;

c) asigură reprezentarea României la nivelul Rețelei de Interagenții Camden pentru Recuperarea Creanțelor (CARIN) și schimbă date și informații în acest scop, inclusiv la nivelul altor rețele similare.

Art. 21.

(1) Transmiterea datelor și informațiilor solicitate de alte oficii de recuperare a creanțelor sau autorități cu atribuții similare din alte state membre ale Uniunii Europene în cazul infracțiunilor prevăzute la art. 96 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se realizează în termenele următoare:

a) 8 ore – în cazul cererilor urgente;

b) o săptămână – în cazul cererilor fără caracter de urgență.

(2) În situația în care cererile de date și informații se referă la alte fapte decât infracțiunile prevăzute la art. 96 din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, termenul de transmitere este de 14 zile.

(3) Dacă datele sau informațiile solicitate potrivit prevederilor alin. (1) sau (2) nu pot fi transmise cu respectarea acestor termene, autoritatea competentă solicitantă va fi informată prin intermediul formularului prevăzut în anexa nr. 1.

(4) Transmiterea cererii de asistență se face prin orice mijloace în măsură să producă un document scris și în condiții care să permită autorităților destinatare să le stabilească autenticitatea.

Art. 22.

(1) Agenția transmite datele și informațiile pe care le deține, fie din oficiu, fie la cererea unui oficiu de recuperare a creanțelor sau a unei autorități cu atribuții similare din alte state membre ale Uniunii Europene ori a unei autorități judiciare române.

(2) Transmiterea din oficiu a datelor și informațiilor are loc, în temeiul cererii prealabile, fără a fi necesară o nouă cerere, în situația în care Agenția apreciază că acestea ar conduce la facilitarea urmăririi și identificării bunurilor de către aceste oficii sau autorități.

(3) În vederea transmiterii datelor și informațiilor solicitate potrivit prevederilor art. 19, în condiții de celeritate, la nivelul instituțiilor prevăzute la art. 4 alin. (1) se desemnează persoane responsabile pentru comunicarea datelor și informațiilor solicitate de Agenție.

Art. 23.

(1) În cazul în care, pentru a obține anumite date si informații necesare îndeplinirii atribuțiilor prevăzute la art. 20 este necesară o autorizație specială, Agenția are obligația de a depune toate diligențele pentru obținerea respectivei autorizații, în condițiile legii.

(2) În cazul în care datele și informațiile solicitate sunt obținute de la un alt stat membru al Uniunii Europene sau o țară terță și sunt supuse principiului specialității, transmiterea acestora către oficiul ori autoritatea solicitantă se poate face numai după obținerea acordului statului membru al Uniunii Europene sau al țării terțe care le-a comunicat.

Art. 24.

(1) În îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege, organul de cercetare penală, procurorul sau instanța de judecată poate solicita date și informații fie Agenției, fie altor oficii de recuperare a creanțelor sau autorități cu atribuții similare din alte state membre ale Uniunii Europene sau țară terță, prin intermediul Agenției.

(2) Solicitarea se face prin intermediul formularului prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 25.

În situațiile în care obținerea datelor și informațiilor excedează cadrului facilitării identificării și urmăririi bunurilor, Agenția informează organul de cercetare penală, procurorul sau instanța de judecată ce a solicitat aceste date cu privire la procedura de urmat potrivit reglementărilor din domeniul cooperării judiciare internaționale în materie penală.

Art. 26.

(1) În situațiile prevăzute la art. 21, Agenția poate refuza colectarea sau transmiterea datelor și informațiilor solicitate:

a) dacă există motive pentru a presupune că colectarea sau furnizarea:

(i) ar aduce atingere securității naționale;

(ii) ar periclita buna desfășurare a unei investigații polițienești sau a procesului penal;

(iii) ar implica un efort disproporționat sau ar fi fără relevanță în raport cu scopurile pentru care au fost solicitate datele și informațiile;

b) dacă pedeapsa prevăzută de legea penală română pentru infracțiunea la care se face referire în cerere este închisoarea de până la un an.

(2) Agenția refuză colectarea și comunicarea de date și informații dacă autoritatea judiciară competentă nu a autorizat accesul la informațiile solicitate și nici transmiterea acestora în situația în care sunt incidente dispozițiile art. 23.