Norme tehnice privind autorizarea pentru utilizarea garanţiei globale în legătură cu două sau mai multe operaţiuni, declaraţii sau regimuri vamale

Prezentele norme tehnice stabilesc procedura de autorizare pentru utilizarea garanţiei globale, cuprinzând o eventuală reducere sau exonerare, constituită pentru acoperirea cuantumului taxelor la import corespunzător datoriei vamale şi a cuantumului altor taxe datorate legate de importul mărfurilor, în legătură cu două sau mai multe operaţiuni, declaraţii sau regimuri vamale, cu excepţia regimului de tranzit unional/comun.

În sensul prezentelor norme tehnice, termenii de mai jos au următoarea semnificaţie:

a) AEO – operator economic autorizat în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.486/2016 pentru aprobarea Normelor tehnice privind acordarea statutului de operator economic autorizat;

b) AEOC – operator economic autorizat titular al unei autorizaţii AEO – Simplificări vamale;

c) AEOS – operator economic autorizat titular al unei autorizaţii AEO – Securitate şi siguranţă;

d) SIIV – Sistemul informatic integrat vamal;

e) RCDPS – Sistemul român de procesare a declaraţiei vamale;

f) birou vamal de garanţie – structura din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală care are competenţa de emitere a autorizaţiei de utilizare a garanţiei globale şi în favoarea căreia se constituie garanţia globală sub forma angajamentului garantului;

g) depozitar (birou vamal de garanţie secundar) – structura din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală la care se constituie garanţia globală sub forma depozitului în numerar;

h) cuantum de referinţă al garanţiei globale – cuantumul taxelor la import şi al celorlalte taxe pentru care se constituie garanţia globală, determinat în conformitate cu prevederile art. 155 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2.447;

i) nivel al garanţiei globale – procentul din cuantumul de referinţă în care se constituie garanţia globală;

j) cuantum maxim al garanţiei globale – cuantumul garanţiei globale care se constituie, rezultat din aplicarea nivelului garanţiei globale la cuantumul de referinţă al garanţiei globale.

(1) Autorizaţia pentru utilizarea garanţiei globale se acordă la cerere, în condiţiile prevăzute la art. 95 din Codul vamal al Uniunii și la art. 84 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2.446.

(2) Autorizaţia pentru utilizarea garanţiei globale nu se acordă operatorilor economici care:

a) au obligaţii bugetare restante reprezentând impozite, taxe, contribuţii, inclusiv contribuţiile individuale ale salariaţilor şi orice alte venituri bugetare, cu excepţia celor eşalonate şi/sau reeşalonate la plată, precum şi a celor suspendate în condiţiile legii;

b) înregistrează debite faţă de autoritatea vamală;

c) sunt în stare de insolvenţă, se află în procedură de reorganizare ori lichidare judiciară/faliment sau figurează în lista contribuabililor inactivi;

d) au comis abateri grave sau repetate împotriva legislaţiei vamale ori fiscale.

În cazul autorizaţiei pentru utilizarea garanţiei globale care este valabilă doar în România, cuantumul de referinţă al garanţiei globale trebuie să acopere:

a) pentru datorii vamale existente:

(i) taxele la import;

(ii) alte măsuri tarifare prevăzute la import de legislaţia agricolă sau comercială ori de alte dispoziţii ale Uniunii.

Celelalte taxe datorate legate de importul mărfurilor în cazul unei datorii existente urmează regimul de impozitare prevăzut de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

b) pentru datorii vamale potenţiale:

(i) taxele la import;

(ii) alte măsuri tarifare prevăzute la import de legislaţia agricolă sau comercială ori de alte dispoziţii ale Uniunii;

(iii) acciza şi, după caz, taxa pe valoarea adăugată, conform dispoziţiilor legale aplicabile operaţiunii sau regimului vamal pentru care este necesară constituirea garanţiei.

(1) Formularea cererilor şi emiterea autorizaţiilor pentru utilizarea garanţiei globale, precum şi gestionarea acestora se efectuează prin utilizarea Sistemului central de decizii vamale, dezvoltat la nivelul Uniunii Europene şi pus la dispoziţia operatorilor economici şi a autorităţilor vamale din statele membre de Comisia Europeană în conformitate cu dispoziţiile Deciziei de punere în aplicare (UE) 2016/578.

(2) Schimbul de informaţii şi consultarea în cazul garanţiilor globale care pot fi utilizate în mai multe state membre se asigură de Direcţia generală a vămilor, potrivit art. 14 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2.447.

(1) Se desemnează ca birou vamal de garanţie:

a) Direcţia generală a vămilor în cazul cererilor şi autorizaţiilor pentru utilizarea garanţiei globale valabile în mai multe state membre;

b) direcţia regională vamală competentă pentru locul în care este ţinută sau disponibilă contabilitatea principală în scopuri vamale a solicitantului şi în care urmează a fi desfăşurate cel puţin o parte dintre activităţile care fac obiectul autorizaţiei, în alte situaţii decât cele prevăzute la lit. a).

(2) În cazul în care autorizaţia pentru utilizarea garanţiei globale este emisă de biroul vamal de garanţie în baza unui depozit în numerar, se desemnează ca depozitar (birou vamal de garanţie secundar) biroul vamal la care se efectuează formalităţile vamale acoperite de această formă de garanţie globală.

(1) Cererea de autorizare pentru utilizarea garanţiei globale se întocmeşte de solicitant potrivit cerinţelor comune şi specifice în materie de date prevăzute în anexa A, titlul I şi titlul VI din Regulamentul delegat (UE) 2015/2.446 şi a codurilor legate de cerinţele comune în materie de date prevăzute în anexa A, titlul II din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2.447.

(2) În cererea de autorizare pentru utilizarea garanţiei globale se completează şi elementul de date 7/4 – Număr de operaţiuni din anexa A din Regulamentul delegat (UE) 2015/2.446, care, potrivit dispoziţiilor unionale, este opţional pentru statele membre.

(3) Următoarele documente se ataşează cererii de autorizare pentru utilizarea garanţiei globale formulată de un operator economic care are statut AEO:

a) documentele care dovedesc îndeplinirea criteriului privind standardele practice de competenţă sau calificările care sunt în legătură directă cu activitatea desfăşurată, în conformitate cu art. 95 alin. (1) lit. с) din Codul vamal al Uniunii. Aceste documente sunt necesare doar în situaţia în care solicitantul are statut AEOS, iar cererea de autorizare se referă la regimuri vamale care nu sunt utilizate în mod regulat;

b) informaţii detaliate din care să rezulte dacă solicitantul dispune de un sistem logistic care identifică mărfurile ca fiind mărfuri unionale sau neunionale şi indică, după caz, localizarea acestora. Aceste informaţii se furnizează doar în situaţia în care solicitantul are statut AEOS, iar în cererea de autorizare se solicită o exonerare de garanţie;

c) situaţia justificativă, întocmită după modelul prevăzut în anexa la prezentele norme tehnice, necesară determinării cuantumului de referinţă al garanţiei globale în conformitate cu cerinţele şi condiţiile prevăzute la art. 155 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2.447, adaptată de solicitant la obiectul cererii şi la specificul activităţii sale;

d) declaraţia pe propria răspundere cu privire la orice eveniment semnificativ apărut în activitatea solicitantului care ar putea afecta statutul de AEO;

e) angajamentul garantului sau informaţiile referitoare la constituirea depozitului în numerar. Aceste documente pot fi depuse şi în cadrul schimbului de informaţii cu biroul vamal de garanţie care are loc după acceptarea cererii de autorizare;

f) orice alte documente care justifică solicitările formulate în cererea de autorizare.

(4) Următoarele documente se ataşează cererii de autorizare pentru utilizarea garanţiei globale formulată de un operator economic care nu are statut AEO:

a) certificatul de înregistrare fiscală a operatorului economic, în copie;

b) actul constitutiv al operatorului economic, cu modificările şi completările ulterioare, după caz, în copie;

c) cazierul judiciar al persoanei care reprezintă legal operatorul economic în raporturile juridice cu autoritatea vamală;

d) cazierul judiciar al angajatului operatorului economic responsabil cu reprezentarea acestuia faţă de autoritatea vamală;

e) documentele care dovedesc îndeplinirea criteriului privind standardele practice de competenţă sau calificările care sunt în legătură directă cu activitatea desfăşurată, în conformitate cu art. 95 alin. (1) lit. с) din Codul vamal al Uniunii. Aceste documente se depun în situaţia în care cererea de autorizare se referă la regimuri vamale care nu sunt utilizate în mod regulat;

f) situaţia justificativă, întocmită după modelul prevăzut în anexa la prezentele norme tehnice, necesară determinării cuantumului de referinţă al garanţiei globale în conformitate cu cerinţele şi condiţiile prevăzute la art. 155 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2.447, adaptată de solicitant la obiectul cererii şi la specificul activităţii sale;

g) angajamentul garantului sau informaţiile referitoare la constituirea depozitului în numerar. Aceste documente pot fi depuse şi în cadrul schimbului de informaţii cu biroul vamal de garanţie care are loc după acceptarea cererii de autorizare;

h) orice alte documente care justifică solicitările formulate în cererea de autorizare.

La cererea de autorizare pentru utilizarea garanţiei globale cu cuantum redus sau cu exonerare de garanţie pentru datorii vamale potenţiale se ataşează şi următorul document, suplimentar faţă de cele prevăzute la primul paragraf:

– un chestionar de autoevaluare în care solicitantul demonstrează că îndeplineşte fiecare din condiţiile prevăzute la art. 84 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) 2015/2.446, în cazul cererii de autorizare pentru utilizarea garanţiei globale cu cuantum redus la 50%; sau

– un chestionar de autoevaluare în care solicitantul demonstrează că îndeplineşte fiecare din condiţiile prevăzute la art. 84 alin. (2) din Regulamentul delegat (UE) 2015/2.446, în cazul cererii de autorizare pentru utilizarea garanţiei globale cu cuantum redus la 30%; sau

– un chestionar de autoevaluare în care solicitantul demonstrează că îndeplineşte fiecare din condiţiile prevăzute la art. 84 alin. (3) din Regulamentul delegat (UE) 2015/2.446, în cazul cererii de autorizare pentru utilizarea garanţiei globale cu exonerare de garanţie.

Partea relevantă din Chestionarul de autoevaluare AEO la care se face referire la art. 4 alin. (1) lit. a) din anexa la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.486/2016 poate servi ca model pentru chestionarul prevăzut la paragraful precedent.

Cererea de autorizare pentru utilizarea garanţiei globale este acceptată de biroul vamal de garanţie în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (2) din Codul vamal al Uniunii, ale art. 11 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2.446 şi ale art. 12 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2.447.