În Monitorul Oficial nr. 206 din 21 martie a.c. a fost publicată Hotărârea Senatului nr. 34/2016 privind Pachetul de documente europene privind Analiza anuală a creșterii pentru 2016 „Consolidarea redresării și stimularea convergenței”.
În extras
Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată, în temeiul Protocolului nr. 1, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunităților Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008, în vederea elaborării unui raport la Pachetul de documente europene privind Analiza anuală a creșterii pentru 2016, Consolidarea redresării și stimularea convergenței, respectiv:
– Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții Analiza anuală a creșterii pentru 2016, Consolidarea redresării și stimularea convergenței – COM (2015) 690 final;
– Raport al Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană și Comitetul Economic și Social European Raportul privind mecanismul de alertă 2016
– Recomandare de Recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro – COM (2015) 692 final;
– Proiect de Raport comun al Comisiei și al Consiliului privind ocuparea forței de muncă care însoțește Comunicarea Comisiei privind Analiza anuală a creșterii 2016 – COM (2015) 700 final.
În ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 1 martie 2016 au fost analizate punctele de vedere ale Ministerului Finanțelor Publice, Băncii Naționale a României, Ministerului Afacerilor Externe.
Au fost analizate, de asemenea, Procesele-verbale ale Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.
Analiza anuală a creșterii (AAC) pentru 2016 marchează debutul Semestrului European 2016, care reprezintă ciclul anual de coordonare a politicilor economice și sociale ale statelor membre UE. Ca și în anii precedenți, Comunicarea Comisiei stabilește prioritățile menite să orienteze acțiunea UE și a statelor membre în anul următor, priorități ce vor fi integrate în deciziile economice naționale și în programele naționale de reformă, respectiv în programele de stabilitate sau convergență.
AAC 2016 are loc în contextul unei redresări economice moderate, care reflectă primele efecte ale reformelor puse în aplicare în ultimii ani. Cererea internă la nivelul UE continuă să fie susținută de prețul scăzut al petrolului, un curs de schimb mai slab al euro și o politică monetară flexibilă. În schimb, pe plan global, condițiile economice s-au deteriorat, în mod special în unele economii emergente, iar amenințările de securitate și tensiunile geopolitice s-au intensificat.
În acest context, principalul mesaj al AAC 2016 este acela că, pentru a consolida redresarea economică a UE și a stimula convergența către statele membre cu cele mai bune rezultate, Comisia recomandă menținerea celor trei priorități identificate în cadrul AAC 2015, și anume:
1. Relansarea investițiilor prin acțiuni care vizează, pe lângă punerea în aplicare a Planului de investiții pentru Europa, îmbunătățirea mediului investițional și a cadrului de reglementare la nivel național și european, finalizarea Uniunii Bancare și intensificarea eforturilor legate de Uniunea Piețelor de Capital, extinderea priorităților de investiții de la infrastructura tradițională la capitalul uman și la investițiile sociale conexe.
2. Continuarea reformelor structurale, în mod deosebit a celor care vizează abordarea ratei crescute a șomajului în rândul tinerilor, modernizarea și eficientizarea administrației publice, dar și buna funcționare a piețelor muncii, de produse și de capital, creșterea calității sistemelor de educație și de formare profesională, asigurarea unor sisteme de securitate socială moderne și eficiente, promovarea inovării și antreprenoriatului.
3. Politici bugetare responsabile, în acest sens Comisia recomandând ca strategiile fiscale să fie concepute într-un mod care să sprijine creșterea economică și investițiile publice productive, iar sistemele de impozitare să fie echitabile și eficiente. Se vor urmări, în continuare, reducerea poverii fiscale asupra forței de muncă slab remunerate și transferarea acesteia către baze fiscale care nu influențează creșterea economică (consumul, proprietățile, capitalurile), reducerea costurilor pentru colectarea impozitelor, concomitent cu combaterea evaziunii și fraudei fiscale și modernizarea sistemelor de protecție socială pentru a putea răspunde provocărilor demografice.
Ca și în anii precedenți, Comisia a publicat, odată cu AAC, Raportul privind mecanismul de alertă 2016 (RMA 2016) și proiectul de Raport comun privind ocuparea forței de muncă. În plus, anul acesta, în pachet au fost incluse și alte documente, precum propunerea de Recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro.
RMA 2016 constată că dezechilibrele macroeconomice reprezintă, în continuare, un motiv de îngrijorare și recomandă realizarea unor bilanțuri aprofundate pentru 18 state membre, printre care și România (având în vedere dezechilibrele identificate în anul 2015 referitoare la valoarea negativă a poziției investiționale internaționale nete).
În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene formulează următoarele observații:
1. Apreciază:
a) evaluarea Comisiei cuprinsă în AAC 2016 și susține menținerea celor trei priorități identificate în 2015, având în vedere redresarea înregistrată de economia UE în ultimul an;
b) recomandările legate de investițiile în domeniul social (educație, sănătate, nivel de trai) și își ia angajamentul ca, prin instrumentele parlamentare, să contribuie la îmbunătățirea acestor indicatori prin mediatizarea la nivelul opiniei publice și mobilizarea instituțiilor guvernamentale;
c) nivelul creșterii economice a României, printre cele mai ridicate din UE, rezultat care se datorează creșterii salariului minim și a reducerii TVA la anumite produse, măsuri ce au avut ca efecte economice stimularea necesară a cererii.
2. Ia act cu îngrijorare de faptul că România se situează sub media UE la mai mulți indicatori (rata riscului de sărăcie, rata tinerilor NEET, învățarea pe tot parcursul vieții, rata persoanelor angajate care trăiesc în sărăcie, inegalitățile în ceea ce privește veniturile). Subliniem importanța dezvoltării serviciilor publice destinate ameliorării acestor indicatori și regretăm faptul că, în analizele sale, Comisia Europeană menține preferințele pentru creditul sau investițiile private, în detrimentul creditului și investițiilor publice.
3. Semnalează:
a) asupra rolului important pe care fondurile structurale îl au în atingerea obiectivelor asumate în strategia UE 2020, rol ce nu trebuie afectat de actuala criză a migrației cu care se confruntă Europa;
b) că singurul indicator care depășește valoarea de referință (poziția investițională internațională netă – PIIN), conform evaluării României din cadrul RMA 2016, urmează o tendință de îmbunătățire (–57,2% din PIB în 2014 față de –62,4% în 2013 și –68% în 2012). Considerăm că o astfel de evoluție a acestui indicator este relativ normală, România fiind o economie cu statut de „catching up”.
În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unei Opinii la Pachetul de documente europene privind Analiza anuală a creșterii pentru 2016, Consolidarea redresării și stimularea convergenței, respectiv COM (2015) 690 final, COM (2015) 691 final, COM (2015) 692 final, COM (2015) 700 final, în concordanță cu observațiile incluse în prezentul raport.
Comisia pentru afaceri europene supune Plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, proiectul de hotărâre privind adoptarea Opiniei, în conformitate cu art. 34 din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat.