Adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de Recomandare a Consiliului privind integrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă COM (2015) 462

Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/932 adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 8 decembrie 2015, Camera Deputaților:

1. Reamintește că, în domeniul ocupării forței de muncă, Uniunea Europeană are doar competențe de sprijin al acțiunilor statelor membre. Uniunea Europeană poate contribui cu elaborarea unei strategii de ocupare a forței de muncă, cu crearea unui cadru de cooperare, cu măsuri de organizare și coordonare, cu valorificarea schimbului de bune practici.

Astfel, obiectivul acestei inițiative este de a oferi statelor membre, serviciilor de ocupare a forței de muncă sau altor organizații responsabile orientări cu privire la instituirea unui sistem de sprijin personalizat pentru a crește rata reîncadrării în muncă a șomerilor de lungă durată.

2. Ia act cu interes de rezultatele consultării publice organizate de Comisia Europeană, în perioada 19 februarie 2015-15 mai 2015, privind furnizarea de servicii șomerilor de lungă durată în statele membre și la nivelul UE, care au evidențiat introducerea unei oferte individuale de sprijin activ, a unui punct de contact unic, precum și responsabilități reciproce și creșterea participării la măsurile active de sprijin și a sprijinului acordat angajatorilor, ca principale măsuri susținute de participanți.

3. Observă că fenomenul șomajului de lungă durată afectează în mod inegal statele membre, iar diversitatea șomerilor de lungă durată impune o abordare individualizată a sprijinului activ și nevoia de a acorda statelor membre flexibilitate pentru a-și adapta politicile în consecință.

4. Regretă persistența statisticilor negative privind șomajul de lungă durată, în pofida redresării economice, și semnalează că, în perspectiva unei creșteri economice lente, de lungă durată, în Uniunea Europeană și în absența unor acțiuni directe și ferme pentru schimbarea ciclului actual al ocupării, se va reproduce repetitiv cel mai rău scenariu tipic perioadei crizei economice în care pierderea locului de muncă este adesea urmată de pierderea speranței privind perspectivele reale de reangajare.

5. Semnalează că ocuparea unui număr semnificativ de persoane pe locuri de muncă de tip clasic, de bună calitate, este, în cele mai multe cazuri, un obiectiv greu de realizat.

În acest context, salută accentul inițiatorilor pe dezvoltarea spiritului antreprenorial și recomandă ca documentele Uniunii Europene destinate sprijinirii șomerilor să evidențieze tendința actuală de modificare a paradigmei locului de muncă, să prezinte noua paradigmă a acelor locuri de muncă care utilizează tehnologii înalte și care au o componentă antreprenorială accentuată și să ofere exemple de asemenea locuri de muncă, precum și metode de acces la astfel de locuri de muncă.

6. Salută abordarea Consiliului conform căreia combaterea șomajului de lungă durată necesită reforme structurale, în mai multe domenii de politică, o strategie multidimensională care vizează să asigure un mediu macroeconomic favorabil, să consolideze coeziunea socială, să sprijine dezvoltarea competențelor necesare pe piața muncii.

7. Salută promovarea ghișeelor unice destinate să facă legătura între ocuparea unui loc de muncă și protecția socială, să elimine neclaritățile privind diviziunea responsabilităților între agenții, cum ar fi serviciile publice de ocupare a forței de muncă, serviciile sociale și autoritățile locale și regionale, și să asigure coordonarea în gestionarea profilului fiecărui șomer.

8. Salută atenția acordată sprijinirii angajatorilor, în special cerința adaptării programelor pentru șomerii de lungă durată nevoilor angajatorilor, măsurile fiscale de reducere a impozitării muncii, redirecționarea alocărilor financiare existente către schemele care sprijină în mod direct integrarea pe piața forței de muncă, cum ar fi subvențiile pentru recrutare.

9. Apreciază, în mod deosebit, măsura propusă de a fi informați șomerii de lungă durată cu privire la ofertele de locuri de muncă și cu privire la sprijinul disponibil în diferitele sectoare ale economiei, în diferitele regiuni și în alte state membre, în special prin intermediul serviciilor europene pentru ocuparea forței de muncă EURES. Semnalează însă că sprijinul pentru încurajarea mobilității ar trebui să fie substanțial, proporțional cu dificultatea de angajare a subiectului.

Semnalează, de asemenea, că recrudescența mișcărilor populiste, naționaliste, antieuropene din unele state membre nu încurajează mobilitatea în interiorul Uniunii Europene.

10. Admite că reîncadrarea în muncă depinde nu numai de calitatea serviciilor oferite, ci și de situația macroeconomică, de structura economică și de funcționarea pieței forței de muncă din fiecare stat membru, dar subliniază că pot fi și alte cauze de blocaj, care pot determina pierderea interesului investitorilor sau imposibilitatea întreprinderii de a realiza profit.

11. Reamintește că Uniunea Europeană a lansat încă din anul 2006 ideea unor aranjamente contractuale flexibile și fiabile, sub umbrela conceptului de „flexicuritate”, și subliniază că, actualmente, se operează cu acest concept în contextul semestrului european, finalizat cu recomandările specifice de țară, care consemnează necesitatea unei aplicări echilibrate a flexibilității și securității.

Observă că printre efectele crizei economice se înscriu creșterea numerică a contractelor fără timp de lucru („zero-hour/low-hour contracts”), precum și acordurile dintre salariați și patronat pentru salvarea întreprinderii prin reducerea temporară a drepturilor salariaților.

Consideră că recomandarea Consiliului ar fi trebuit să analizeze aceste realități de pe piața muncii și să stabilească dacă contractele fără timp de lucru și acordurile dintre salariați și patronat se circumscriu conceptului de flexicuritate, dacă sunt aranjamente acceptabile sau ce formă ar trebui să capete pentru a fi aliniate principiilor Uniunii Europene în materie de ocupare.

12. Propune analiza oportunității unei strategii de comunicare, prin care să se cultive, în scopul mobilizării celor aflați în căutarea unui loc de muncă, imaginea „persoanei curtate de angajatori”, adică persoana care are calificarea cerută de piața muncii și calități profesionale și personale peste medie.

13. Observă că propunerea de recomandare indică servicii de sprijin, cum ar fi consilierea financiară în materie de datorii, reabilitarea, asistența socială, serviciile de îngrijire, integrarea migranților, sprijin în ceea ce privește locuința și transportul, și se referă printre altele și la necesitatea combinării măsurilor preventive și curative, dar nu oferă exemple de măsuri curative și nici nu precizează principalele categorii de servicii sociale și/sau medicale necesare pentru asistența persoanelor în dificultate de a-și găsi un loc de muncă.