În Monitorul Oficial nr. 758 din 12 octombrie a.c. a fost publicată expunerea de motive privind iniţiativa legislativă a cetăţenilor pentru promovarea proiectului de lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, precum şi a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială.

Nou în Legalis – Codul de procedură penală. Comentariu pe articole . Accesează volumul!

În extras

Prezenta iniţiativă legislativă a cetăţenilor are drept scop modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată în 2008 („Legea 96/2006”), precum şi a Legii responsabilităţii ministeriale, republicată în 2007 („Legea nr. 115/1999”). Schimbările preconizate vizează responsabilizarea deputaţilor şi a senatorilor faţă de cetăţeni prin promovarea unui set de măsuri menite să contribuie la: transparentizarea activităţii parlamentare şi a procedurilor de vot din cadrul Camerelor Parlamentului; reducerea absenteismului de la şedinţele Parlamentului; creşterea gradului de profesionalism în recrutarea personalului din cadrul birourilor parlamentare; cheltuirea transparentă şi cumpătată a fondurilor alocate exercitării mandatului de parlamentar; respectarea principiului echităţii în faţa legii pentru fapte penale ce nu au legătură cu exercitarea mandatului de parlamentar.

Motivele pentru care s-a constituit Comitetul de iniţiativă şi a fost redactat prezentul proiect de lege sunt următoarele:

Implementarea unui sistem modern de reprezentare, în care cetăţeanul să aibă posibilitatea de a fi informat la timp, complet şi corect cu privire la întreaga activitate parlamentară desfăşurată de persoana învestită să facă parte din Parlamentul României, iar aleşii să trateze mandatul primit din partea alegătorilor cu maximă responsabilitate, precum şi în condiţii de egalitate în faţa legii.

Prezenta iniţiativă survine într-un context în care un număr considerabil de cetăţeni – dezamăgiţi de abuzurile şi impunitatea unei largi părţi a clasei politice – doresc o schimbare în modalitatea de desfăşurare a activităţii membrilor Parlamentului, în spiritul democratic corespunzător statului de drept. La fel ca procedura referendumului naţional, iniţiativa legislativă a cetăţenilor reprezintă un proces cu caracter consultativ pentru populaţie, în urma căruia semnăturile a sute de mii de oameni marchează dorinţa adoptării şi punerii în practică a modificărilor aduse prin prezentul proiect de lege. Astfel, în mod indubitabil, voinţa poporului în legătură cu modul în care cetăţenii sunt reprezentaţi în Parlamentul României are o valoare morală şi democratică esenţială.

Legea privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, precum şi Legea responsabilităţii ministeriale consemnează o serie de drepturi şi privilegii care nu sunt exercitate conform mandatului reprezentativ în condiţii de: transparenţă faţă de cetăţean; monitorizare facilă a activităţii aleşilor publici de către cetăţeni; deplină responsabilitate în privinţa cheltuirii banului public; şi echitate în faţa legii.

Relaţia dintre membrii guvernului şi justiţie reprezintă o componentă esenţială a statului de drept, aşa cum rezultă din Legea responsabilităţii ministeriale. Acceptarea unei funcţii publice presupune respectarea principiilor democratice, precum şi asumarea deciziilor luate de către persoana în cauză, în limitele legii. Dacă un demnitar ia decizii greşite din punct de vedere politic, atunci el va răspunde alături de ceilalţi membri ai guvernului în faţa Parlamentului. Însă, în situaţia în care un ministru săvârşeşte fapte penale, prevederile legale actuale nu reuşesc să clarifice ansamblul responsabilităţii unui demnitar, precum şi procedura prin care acesta să fie deferit organelor de anchetă penală. În acest context, se impune simplificarea şi transparentizarea procedurilor aferente unor astfel de cazuri.

Nu în ultimul rând, motivaţia Comitetului de iniţiativă este strâns legată şi de oportunitatea istorică de a da cuvânt cetăţenilor printr-un instrument destinat lor, însă care până în prezent a rămas ineficient şi birocratic, fiind chiar tratat cu reticenţă de către instituţiile abilitate să sprijine utilizarea sa. În ciuda acestor obstacole şi înspre afirmarea vocii cetăţeanului, care solicită o implicare mai mare în plan democratic, Comitetul de iniţiativă legislativă a cetăţenilor înaintează mai multe modificări legislative, astfel cum sunt prezentate în continuare.

Propunerea Comitetului de iniţiativă se întemeiază pe trei elemente esenţiale:

– Responsabilitate în raport cu exercitarea mandatului şi respect faţă de bugetul public de stat, prin înăsprirea regulilor de conduită şi prin utilizarea responsabilă a resurselor bugetare; prin obligativitatea participării la şedinţele parlamentare, dublată de un sistem mai strict de penalităţi pentru absenţe; măsura obligativităţii instituirii birourilor parlamentare în străinătate, fără ca această prevedere să mai fie una facultativă, pentru creşterea reprezentării cetăţenilor români din diaspora şi întărirea relaţiei cu milioane de cetăţeni de peste hotare; creşterea gradului de profesionalism în cadrul asistenţei parlamentare; fixarea diurnelor numai pe baza documentelor justificative şi eliminarea sumelor forfetare.

– Echitate în faţa legii prin transparentizarea procedurii de aprobare a urmăririi penale. Prin modificările propuse în cuprinsul proiectului de lege, probabilitatea ca Parlamentul să se substituie justiţiei s-ar reduce considerabil. Aşa cum prevede şi Constituţia României, instituţia imunităţii parlamentare nu trebuie să confere un statut special deputaţilor şi senatorilor în faţa legii pentru fapte care nu au legătură cu exercitarea mandatului acestora. Nu în ultimul rând, cetăţeanul trebuie să aibă dreptul de a cunoaşte votul reprezentantului său în Parlament, prin eliminarea posibilităţii reprezentantului de a utiliza votul secret pentru obstrucţionarea justiţiei, care trebuie să fie egală pentru toţi.

– Transparenţă în cadrul procesului de votare atât în cadrul şedinţelor parlamentare, cât şi pe parcursul exercitării activităţilor specifice mandatului parlamentar. Votul deschis (consemnat pentru fiecare deputat şi senator în parte şi accesibil public de către toţi cetăţenii) este o condiţie esenţială pentru ca fiecare cetăţean să poată urmări şi, eventual, susţine sau sancţiona prin vot în cadrul unor alegeri ulterioare pe mandatarul opţiunii sale politice sau pe partidul pe care acesta îl reprezintă. De asemenea, prin schimbările propuse, transparenţa votului va contribui, pe termen mediu şi lung, la o responsabilizare mai mare a parlamentarului în ceea ce priveşte deciziile asumate, precum şi propunerile şi iniţiativele susţinute în cadrul Parlamentului. Principiul transparenţei în exercitarea mandatului reprezentativ este un element fundamental al unei democraţii autentice.

Răspunsul Comitetului de iniţiativă la observaţiile şi recomandările Consiliului Legislativ

Membrii Comitetului de iniţiativă au luat act de avizul favorabil al Consiliului Legislativ din data de 27.08.2013, anexat acestei propuneri. Propunerea de faţă a fost astfel reformulată, urmărind observaţiile şi propunerile Consiliului Legislativ. Aceste propuneri au menirea de a îmbunătăţi calitatea textului şi de a creşte uşurinţa de punere în practică a propunerilor legislative înaintate.

Reafirmăm în acest context importanţa transparenţei ca element fundamental al unei democraţii reprezentative. Transparenţa şi trasabilitatea activităţii parlamentare, cu precădere prin votul deschis al fiecărui parlamentar, servesc drept instrumente de informare pentru cetăţean şi de monitorizare a activităţii alesului în mandatul încredinţat. Articolul 69 alineatul 1 din Constituţia României prevede următoarele: „În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului.” Mai mult, articolul 12 al Legii 96/2006, în forma actuală, defineşte principiul transparenţei şi stabileşte prin alineatul 1: „Deputaţii şi senatorii trebuie să dea dovadă de transparenţă în activitatea parlamentară.” Se înţelege că exprimarea voturilor în Parlament constituie un element fundamental al activităţii oricărui parlamentar, iar cetăţenii au dreptul de a fi pe deplin informaţi cu privire la modul în care sunt reprezentaţi în Parlamentul României. În funcţie de voturile exprimate de către fiecare parlamentar, cetăţenii vor vota în cunoştinţă de cauză la viitoarele alegeri.

Mai mult, Curtea Constituţională a arătat şi în trecut că punerea alegătorului în imposibilitatea de a se informa în mod liber asupra candidaţilor constituie o împiedicare a exercitării votului ca drept fundamental garantat de Constituţia României (articolul 36). Votul secret, mai ales în condiţiile actuale ale legii şi regulamentelor, conform cărora se poate recurge la acest instrument nu doar în cazuri excepţionale, este o barieră majoră în calea informării adecvate a cetăţenilor.

Totodată, articolul 31 din Constituţia României prevede următoarele: „(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit. (2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal.” În acelaşi spirit, Legea nr. 52/2003, deşi reglementează doar transparenţa decizională în administraţia publică, stabileşte în mod explicit trei obiective: „a) să sporească gradul de responsabilitate a administraţiei publice faţă de cetăţean, ca beneficiar al deciziei administrative; b) să implice participarea activă a cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor administrative şi în procesul de elaborare a actelor normative; c) să sporească gradul de transparenţă la nivelul întregii administraţii publice” (articolul 1 alineatul 2). Comitetul de iniţiativă consideră că transparenţa trebuie asigurată cu prisosinţă în ceea ce priveşte organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării, Parlamentul României (Constituţia României,articolul 61 alineatul 1).

Afirmăm de asemenea că prevederile propunerii legislative de faţă nu încalcă principiul autonomiei parlamentare pentru că modifică prevederi deja existente în Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor republicată, precum şi Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială. Altfel spus, dacă legea în forma actuală defineşte în mod explicit situaţii în care votul este secret, considerăm că este constituţional şi regulamentar ca aceeaşi lege să definească situaţii în care votul este deschis.

Articolul 68 din Constituţia României prevede: „(1) Şedinţele celor două camere sunt publice. (2) Camerele pot hotărî ca anumite şedinţe să fie secrete.” Articolele propunerii de faţă referitoare la votul deschis în Parlament nu încalcă dreptul camerelor de a hotărî ca anumite şedinţe să fie secrete. Odată adoptată legea de faţă, camerele păstrează posibilitatea de a hotărî ca anumite şedinţe să fie secrete, în situaţii definite explicit în regulamentele aferente. Este totodată necesară clarificarea de către Curtea Constituţională a relaţiei dintre conceptele de şedinţă secretă şi vot secret.

Constituţia stabileşte ca iniţiatori ai unor propuneri legislative, după caz, Guvernul, deputaţii şi senatorii, precum şi cetăţenii prin îndeplinirea condiţiilor specificate de instrumentul iniţiativei legislative a cetăţenilor. Considerăm astfel că cetăţenii, prin dreptul la iniţiativă, sunt îndrituiţi să participe la legiferarea unor aspecte esenţiale ale democraţiei româneşti, aspecte fundamentale care stau la baza dreptului de vot în deplină cunoştinţă de cauză. Cum regulamentele în sine nu pot face obiectul iniţiativei cetăţeneşti, propunerea de faţă este o cale legitimă pentru a supune atenţiei Curţii Constituţionale principiul fundamental al votului deschis reflectat în Legea nr. 96/2006 şi Legea nr. 115/1999, urmărind totodată limitarea abuzării instrumentului votului secret prin completarea şi îmbunătăţirea cadrului legislativ actual. Miza votului deschis pentru consolidarea democratică a României este suficient de importantă pentru a justifica demersul de faţă.

Comitetul de iniţiativă îşi exprimă deplina convingere că, aşa cum este şi cazul altor state cu democraţii consolidate, dreptul cetăţenilor la liberă informare şi la vot în cunoştinţă de cauză, mai ales cu privire la voturile exprimate de membrii Parlamentului, este un element fundamental al unei democraţii funcţionale.

Prin aceste măsuri dorim să contribuim la construirea unui sistem parlamentar reprezentativ mai transparent, mai aproape de cetăţean, în care deputatul şi senatorul respectă mandatul primit şi îl îndeplinesc în condiţii de transparenţă şi de respect pentru demnitatea publică conferită.