În Monitorul Oficial nr. 321 din 12 mai a.c. a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 313/2015 pentru modificarea anexelor nr. 3, 5 şi 6 la Hotărârea Guvernului nr. 877/2010 privind interoperabilitatea sistemului feroviar.

Totul despre insolvență. Codul insolvenței. Legea nr. 85/2014. Comentariu pe articole. Ediția 5 și Legea procedurii insolvenței. Comentariu pe articole. Ediția 4 sunt acum Legalis®. Comandă cărțile în Raftul Legalis®

În extras

Articol unic.

Guvernului nr. 877/2010 privind interoperabilitatea sistemului feroviar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 28 septembrie 2010, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

  1. În anexa nr. 3, la punctul 1 „Cerinţe generale” subpunctul 1.4. „Protecţia mediului”, subpunctul 1.4.4. va avea următorul cuprins:

„1.4.4. Prin proiectare şi exploatare, sistemul feroviar nu trebuie să genereze un nivel inadmisibil de emisii de zgomot:

— în zonele apropiate infrastructurii feroviare, astfel cum este definită la art. 3 din Directiva 2012/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind instituirea spaţiului feroviar unic european;

— în cabina mecanicului de locomotivă.”

  1. Anexele nr. 5 şi 6 se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1 şi 2 la prezenta hotărâre.

Prezenta hotărâre transpune prevederile Directivei 2014/38/UE a Comisiei din 10 martie 2014 de modificare a anexei III la Directiva 2008/57/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte poluarea fonică, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 70 din 11 martie 2014, precum şi prevederile Directivei 2014/106/UE a Comisiei din 5 decembrie 2014 de modificare a anexelor V şi VI la Directiva 2008/57/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Comunitate, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 355 din 12 decembrie 2014.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Ioan Rus

Ministrul afacerilor externe,

Bogdan Lucian Aurescu

ANEXA Nr. 1 (Anexa nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 877/2010)

DECLARAŢIA DE VERIFICARE „CE” A SUBSISTEMELOR

  1. Declaraţia de verificare „CE” a subsistemelor

Declaraţia de verificare „CE” a unui subsistem este o declaraţie efectuată de către „solicitant” în sensul art. 18 din hotărâre, în care acesta declară pe răspunderea sa exclusivă că subsistemul în cauză, care a fost supus procedurilor de verificare relevante, respectă cerinţele din legislaţia relevantă a Uniunii Europene, inclusiv orice norme naţionale relevante.

Declaraţia de verificare „CE” şi documentele însoţitoare trebuie să fie datate şi semnate.

Declaraţia de verificare „CE” trebuie să se bazeze pe informaţiile rezultate în urma procedurii de verificare „CE” pentru subsisteme, prevăzută în anexa nr. 6 la hotărâre. Declaraţia trebuie să fie întocmită în aceeaşi limbă ca şi dosarul tehnic care însoţeşte declaraţia de verificare „CE” şi trebuie să cuprindă cel puţin următoarele:

  1. a) trimiterea la hotărâre, la specificaţiile tehnice de interoperabilitate (STI) şi la normele aplicabile la nivel naţional;
  2. b) trimiterea la STI-urile sau la părţile din acestea pentru care nu s-a examinat conformitatea în cursul procedurii de verificare „CE” şi la normele naţionale care au fost aplicate în cazul unei derogări, al aplicării parţiale a STI-urilor din motive de adaptare sau de reînnoire, al unei perioade de tranziţie pentru o STI sau într-un caz specific;
  3. c) denumirea şi adresa „solicitantului”, indicându-se denumirea comercială şi adresa completă; în cazul reprezentantului autorizat, se indică şi denumirea comercială a entităţii contractante sau a producătorului;
  4. d) o scurtă descriere a subsistemului;
  5. e) denumirea (denumirile) şi adresa (adresele), precum şi numărul (numerele) de identificare ale organismului

(organismelor) notificat(e) care a(u) efectuat verificările „CE” menţionate la art. 18 din hotărâre;

  1. f) denumirea (denumirile) şi adresa (adresele), precum şi numărul (numerele) de identificare ale organismului (organismelor) notificat(e) care a(u) efectuat evaluarea conformităţii cu alte reglementări care decurg din tratat;
  2. g) denumirea (denumirile) şi adresa (adresele) organismului (organismelor) desemnat(e) care a(u) efectuat verificarea (verificările) conformităţii cu normele naţionale menţionate la art. 17 alin. (3) din hotărâre;
  3. h) denumirea şi adresa organismului (organismelor) de evaluare care a(u) întocmit rapoartele de evaluare a siguranţei, legate de utilizarea metodelor de siguranţă comune (MSC), în ceea ce priveşte evaluarea riscurilor, în cazurile prevăzute de hotărâre;
  4. i) trimiteri la documentele conţinute în dosarul tehnic care însoţeşte declaraţia de verificare „CE”;
  5. j) toate dispoziţiile relevante, provizorii sau finale, pe care trebuie să le respecte subsistemele şi, în special, orice restricţii sau condiţii de funcţionare, dacă este cazul;
  6. k) identitatea semnatarului (persoana fizică sau persoanele autorizate să semneze declaraţia).

Atunci când în anexa nr. 6 la hotărâre se face trimitere la „declaraţia intermediară de verificare” (DIV), dispoziţiile prezentei secţiuni se aplică declaraţiei respective.

  1. 2. Declaraţia de verificare „CE” a subsistemelor în cazul unor modificări

În cazul unei modificări, care nu este o înlocuire în cadrul întreţinerii, a unui subsistem care face obiectul unei declaraţii de verificare „CE”, se aplică, fără a aduce atingere art. 20 din hotărâre, dispoziţiile de mai jos.

2.1. Dacă entitatea care introduce modificarea demonstrează că modificarea nu afectează caracteristicile de proiectare de bază ale subsistemului, care sunt relevante pentru conformitatea cu cerinţele privind parametrii de bază:

  1. a) entitatea care introduce modificarea actualizează trimiterile din documentele conţinute în dosarul tehnic care însoţeşte declaraţia de verificare „CE”;
  2. b) nu trebuie întocmită o nouă declaraţie de verificare „CE”.

2.2. Dacă entitatea care introduce modificarea demonstrează că modificarea afectează caracteristicile de proiectare de bază ale subsistemului, care sunt relevante pentru conformitatea cu cerinţele privind unii parametri de bază:

  1. a) entitatea care introduce modificarea întocmeşte o declaraţie de verificare „CE” complementară cu trimitere la parametrii de bază vizaţi;
  2. b) declaraţia de verificare „CE” complementară este însoţită de o listă cuprinzând documentele care nu mai sunt valabile din dosarul tehnic iniţial care însoţeşte declaraţia de verificare „CE” iniţială;
  3. c) dosarul tehnic care însoţeşte declaraţia declaraţie de verificare „CE” cuprinde o demonstraţie a faptului că impactul modificărilor se limitează la parametrii de bază menţionaţi la lit. a);
  4. d) dispoziţiile de la pct. 1 din prezenta anexă se aplică mutatis mutandis acestei declaraţii de verificare „CE” complementare;
  5. e) declaraţia de verificare „CE” iniţială este considerată valabilă pentru parametrii de bază care nu sunt vizaţi de modificare.
  6. Declaraţia de verificare „CE” a subsistemelor în cazul unor verificări suplimentare

O declaraţie de verificare „CE” a unui subsistem poate fi completată în cazul efectuării unor verificări suplimentare, în special atunci când acestea sunt necesare pentru a obţine o autorizaţie suplimentară de punere în funcţiune. În acest caz, domeniul de aplicare al declaraţiei complementare este limitat la domeniul de aplicare al verificărilor suplimentare.

ANEXA Nr. 2 (Anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 877/2010)

PROCEDURA DE VERIFICARE „CE” A SUBSISTEMELOR

  1. Principii generale

Verificarea „CE” înseamnă o procedură efectuată de solicitant pentru a demonstra că cerinţele din legislaţia relevantă a Uniunii Europene, inclusiv orice norme naţionale relevante referitoare la un subsistem, au fost respectate şi că subsistemul poate fi autorizat pentru punerea în funcţiune.

  1. Certificat de verificare eliberat de un organism notificat

2.1. Introducere

În sensul prezentei hotărâri, verificarea prin trimitere la specificaţiile tehnice de interoperabilitate (STI) este procedura prin care un organism notificat verifică şi certifică faptul că subsistemul respectă STI relevante.

Această dispoziţie nu afectează obligaţiile entităţii contractante sau ale producătorului (solicitantului) de a respecta celelalte acte legislative aplicabile care decurg din tratat, inclusiv orice verificări pe care organismele de evaluare trebuie să le efectueze conform celorlalte acte legislative.