În Monitorul Oficial nr. 803 din 4 noiembrie a.c. a fost publicată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2014 privind modificarea şi completarea unor acte normative.
În extras
În prezent, un număr de 473 de persoane din cadrul a şase culte religioase recunoscute din România, încadrate în unităţile aparţinând cultelor religioase, precum şi unităţile şi instituţiile de învăţământ teologic autorizate şi acreditate potrivit legii, aflate în subordinea acestora şi neintegrate în învăţământul de stat, înfruntă riscul de excluziune socială. În vederea recuperării sumelor acordate cu titlu de contribuţii de la bugetele locale pentru personalul neclerical angajat în unităţile de cult din ţară în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 82/2001, ca urmare a constatărilor Curţii de Conturi sau ale altor instituţii cu atribuţii de control, autorităţile administraţiei publice locale au luat măsura de a bloca acordarea contribuţiilor cuvenite personalului neclerical pentru lunile octombrie—decembrie 2014.
În considerarea prevederilor art. 47 alin. (1) din Constituţia României, republicată, potrivit căruia statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent, ţinând cont de nevoia desfăşurării în bune condiţii a activităţii la nivelul unităţilor administrative-teritoriale, care implică existenţa unor autorităţi executive, se impune ca funcţiile de primar şi viceprimar să fie asigurate şi în condiţiile vacantării postului, respectiv ale suspendării titularului. În vederea asigurării echităţii între activitatea depusă de către consilierul local desemnat, în situaţiile prevăzute de lege, de consiliul local să îndeplinească funcţia de primar sau de viceprimar, precum şi de viceprimarul desemnat, în situaţiile prevăzute de lege, de către consiliul local să îndeplinească funcţia de primar şi indemnizaţia primită, este necesar a se asigura posibilitatea indemnizării la nivelul aferent funcţiei îndeplinite.
Neluarea de urgenţă a măsurilor necesare pentru exonerarea de la plată a personalului neclerical încadrat în unităţile aparţinând cultelor religioase, precum şi în unităţile şi instituţiile de învăţământ teologic autorizate şi acreditate potrivit legii, aflate în subordinea acestora şi neintegrate în învăţământul de stat, are efecte negative în ceea ce priveşte nivelul de trai al acestei categorii de personal.
Situaţia extraordinară este determinată de apariţia multor cazuri în care au fost înregistrate dificultăţi în preluarea atribuţiilor la vacantarea sau suspendarea funcţiilor de primar, viceprimar, ce afectează unităţi administrativ-teritoriale a căror populaţie însumată depăşeşte 1,5 milioane de locuitori, fiind necesară adoptarea de urgenţă a unei reglementări în acest sens.
Astfel, neluarea măsurilor adecvate în asigurarea indemnizaţiei aferente funcţiei îndeplinite în situaţia de vacanţă a funcţiei de primar sau de suspendare din funcţie a primarului, respectiv a viceprimarului creează sincope cu efecte negative referitoare la desfăşurarea în bune condiţii a activităţii specifice de la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, fiind necesară păstrarea continuităţii activităţii autorităţii publice, lucru posibil doar în măsura în care consiliul local adoptă hotărâri pentru delegarea atribuţiilor în condiţiile legii.
Luând în considerare interesul naţional pentru gestionarea eficientă a resurselor financiare şi materiale, ţinând seama de faptul că proiectele tehnice realizate în cadrul Programului naţional de dezvoltare a infrastructurii au fost decontate deja din fonduri publice, este necesară reglementarea în regim de urgenţă a posibilităţii de transmitere a acestora către autorităţile publice locale, astfel încât aceste proiecte să poată fi utilizate în conformitate cu necesităţile de dezvoltare locală a unităţilor administrativ-teritoriale şi să poată fi implementate cu respectarea normelor finanţelor publice.
Neadoptarea acestor măsuri va creşte costurile finale ale investiţiilor promovate de către autorităţile administraţiei publice locale prin alte programe. De asemenea, dacă aceste proiecte nu vor fi executate îşi vor pierde valabilitatea faţă de normativele şi standardele tehnice în vigoare.
Faptul că aspectele prezentate constituie o situaţie de urgenţă, vizează un interes public şi constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, impunând adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă, având în vedere avizele motivate ale Comisiei Europene transmise autorităţilor române în cauzele 2014/0188 şi 2012/0399 care vizează acţiunea în constatarea neîndeplinirii obligaţiei de comunicare a măsurilor naţionale de transpunere a Directivei 2011/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2011 privind aplicarea drepturilor pacienţilor în cadrul asistenţei medicale transfrontaliere, publicată în JOUE seria L nr. 88 din 4 aprilie 2011, pag. 45—65, şi a Directivei 2010/41/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 iulie 2010 privind aplicarea principiului egalităţii de tratament între bărbaţii şi femeile care desfăşoară o activitate independentă şi de abrogare a Directivei 86/613/CEE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 180 din 15 iulie 2010, fiind indicate articolele din directive pentru care obligaţia României este considerată neîndeplinită, ţinând cont că acţiunile se află în a doua şi ultima etapă a fazei precontencioase şi orice amânare a intrării în vigoare a actelor normative de transpunere creşte riscul sesizării Curţii, ţinând cont de faptul că la sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în cazul unei acţiuni pe necomunicare, de la prima pronunţare a hotărârii Curţii se impun sancţiuni în sumă minimă forfetară de 1.710.000 euro la care se pot adăuga penalităţi cominatorii cuprinse între aproximativ 2.000 şi 130.000 euro/zi de întârziere, de la data transmiterii avizului motivat până la data conformării de către statul român, ceea ce ar putea avea un Impact important asupra bugetului de stat, având în vedere jurisprudenţa constantă a CJUE, potrivit căreia cauzele privind neîndeplinirea obligaţiilor de comunicare a măsurilor naţionale de transpunere sunt soluţionate cu celeritate, precum Cauza C-202/09, Comisia/Irlanda, în care Comisia a sesizat CJUE la data de 5 iunie 2009, iar Curtea a pronunţat hotărârea sa la data de 26 noiembrie 2009, aşadar în mal puţin de 6 luni, luând în considerare faptul că transpunerea urgentă a Directivei 2011/24/UE va crea pentru pensionarii şi membrii lor de familie care au reşedinţa pe teritoriul unui alt stat membru al UE şi pentru care, conform Regulamentului (CE) nr. 883/2004 şi al Regulamentului (CE) nr. 987/2009, România este responsabilă pentru rambursarea costurilor asistenţei medicale, premisele beneficierii pe teritoriul României de asistenţă medicală acordată în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate în aceleaşi condiţii ca în cazul în care pensionarii şi membrii lor de familie şi-ar avea reşedinţa în România, având în vedere faptul că transpunerea, în regim de urgenţă, a dispoziţiilor Directivei 2011/24/UE oferă garanţia respectării criteriilor de obiectivitate, nediscriminare şi proporţionalitate cu obiectivul urmărit, în aplicarea procedurilor administrative privind accesul la asistenţa medicală transfrontaliere, precum şi privind rambursarea contravalorii asistenţei medicale transfrontaliere acordate într-un alt stat membru, având în vedere faptul că netranspunerea, în regim de urgenţă, a dispoziţiilor Directivei 2010/41/UE conduce la continuarea nerespectării principiului egalităţii de tratament între bărbaţii şi femeile care desfăşoară o activitate independentă, aşa cum este acesta enunţat în Directivă, şi care trebuia respectat de la împlinirea termenului-limită de transpunere a directivei, dorind să reglementeze de urgenţă prezenta situaţie prin măsuri privind diferenţele de gen în domeniul antreprenorial şi de a îmbunătăţi concilierea vieţii private cu viaţa profesională şi pentru a facilita exercitarea unei activităţi independente de către persoanele de sex feminin sau pentru a preveni sau compensa dezavantaje în cariere profesională, având în vedere politica de toleranţă „0” adoptată de Comisie pentru cazurile de netranspunere şi faptul că, potrivit jurisprudenţei, un stat membru nu poate invoca, în apărare, situaţiile interne pentru a justifica neîndeplinirea obligaţiilor şi nerespectarea termenelor prevăzute de normele Uniunii, precum cauzele C-191/95, Comisia/Germania, pct. 68; C-374/89, Comisia/Belgia, pct. 10; C-45/91, Comisia/Grecia, pct. 21; C-207/94 şi C-225/94, Comisia/Grecia, pct. 11,
în considerarea notelor ministrului afacerilor externe nr. K2/2.700 şi nr. K1/161, prin care a solicitat autorităţilor competente adoptarea cu celeritate a actelor normative pentru transpunerea actului european, având în vedere că în baza art. 2 din Legea nr. 157/2005 pentru ratificarea Tratatului dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005, este necesară ducerea la îndeplinire a obligaţiilor României rezultate din actul aderării şi din prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi din celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, ţinând cont de preocuparea constantă a României pentru îndeplinirea obligaţiilor care îi revin ca stat membru al Uniunii Europene, necesitatea transpunerii acestei directive europene vizând interesul public şi constituind situaţie de urgenţă extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, impunându-se adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă,
totodată luând în considerare:
– necesitatea asigurării cadrului juridic pentru efectuarea plăţilor reprezentând prefinanţarea, cofinanţarea şi finanţarea cheltuielilor neeligibile aferente Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, denumit în continuare FEADR;
– criza financiară existentă la nivel global care a afectat şi continuă să afecteze şi fermierii români beneficiari ai fondurilor nerambursabile acordate în conformitate cu obiectivele politicii agricole comune;
– faptul că producătorii agricoli se află în prezent sub presiunea limitării posibilităţilor de creditare generată de criza financiară şi sunt din ce în ce mai afectaţi de lipsa de lichidităţi din economie;
– necesitatea realizării de investiţii în agricultură, a introducerii şi dezvoltării de tehnologii noi, a diversificării producţiei, a adaptării exploataţiilor la standardele comunitare;
– necesitatea adoptării de urgenţă a unor măsuri pentru optimizarea fluxurilor financiare din cadrul Programului naţional de dezvoltare rurală 2007—2013, denumit în continuare PNDR, finanţate din FEADR şi din bugetul de stat, şi asigurarea capacităţii de absorbţie a acestor fonduri, în vederea evitării dezangajării automate a fondurilor alocate României de către Comisia Europeană, precum şi pentru îndeplinirea obiectivelor proiectelor eligibile şi selectate pentru finanţare, evitându-se astfel întârzierile majore în implementarea acestora şi neatingerea obiectivelor proiectelor,
având în vedere:
– prevederile Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1.290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finanţarea politicii agricole comune, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 209 din 11 august 2005, cu modificările şi completările ulterioare, ale Regulamentului Consiliului (CE) nr 1.698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 277 din 21 octombrie 2005, ale Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1.974/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 368 din 23 decembrie 2006, ale Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii şi de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1.605/2002 al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, seria L, nr. 298 din 26 octombrie 2012, ale Regulamentului (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 223 din 15 august 2006, ale Regulamentului (CE) nr. 498/2007 al Comisiei din 26 martie 2007 de stabilire a unor norme detaliate pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului privind Fondul European pentru Pescuit, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 120 din 10 mai 2007, ale Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial ai Uniunii Europene, seria L, nr. 347 din 20 decembrie 2013, ale Regulamentului (UE) nr. 1,310/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a anumitor dispoziţii tranzitorii privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte resursele şi repartizarea acestora pentru anul 2014 şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului şi a Regulamentelor (UE) nr. 1.307/2013, (UE) nr. 1.306/2013 şi (UE) nr. 1.308/2013 ale Parlamentului European şl ale Consiliului în ceea ce priveşte aplicarea acestora în anul 2014, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 347 din 20 decembrie 2013, şi ale Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2008) 3.831 din 16 iulie 2008, cu modificările şi completările ulterioare;
– luând în considerare faptul că neadoptarea proiectului de act normativ în regim de urgenţă poate avea drept consecinţă creşterea ratei de rezilieri a proiectelor din PNDR; astfel, dintr-un număr de 6.440 de contracte de finanţare încheiate cu beneficiari privaţi, cu o valoare contractată de 6.276.198.901 lei, aproximativ 4.649 dintre acestea riscă a fi reziliate, cu consecinţe nefavorabile atât în plan financiar pentru beneficiarii aflaţi în această situaţie ce trebuie să returneze întregul sprijin financiar acordat, în plan social prin pierderea locurilor de muncă create sau propuse a fi realizate prin proiect;
– având în vedere necesitatea evitării pierderii finanţării europene — de cca. 3.824.521.360 lei — prin dezangajarea alocării aferente măsurilor din PNDR 2007—2013, în contextul finalizării perioadei de programare, când nu se mai pot încheia contracte noi cu finanţare nerambursabilă europeană în situaţia angajării totale a alocării financiare aferente măsurilor din PNDR.
Având în vedere Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 463/2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IV alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prin care s-a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. IV alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobată prin Legea nr. 3/2013, cu modificările şi completările ulterioare, se impune modificarea datei de la care se acordă indicii de corecţie, luând în considerare necesitatea protejării veniturilor din pensii pentru pensionari, întrucât Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, cu modificările ulterioare, prevede că asigurarea serviciul public de alimentare cu energie termică se realizează prin intermediul infrastructurii tehnico-editare specifice aparţinând domeniului public sau privat al autorităţii administraţiei publice locale, care formează sistemul de alimentare centralizată cu energie termică al localităţii, având în vedere că în prezent alimentarea cu energie termică a unor localităţi nu se realizează în sistem centralizat, iar centralele electrice de termoficare sunt în proprietatea unor operatori economici cu capital majoritar de stat, pentru realizarea unui sistem de alimentare centralizată cu energie termică al localităţii apare ca necesar transferul de participaţii ale statului la operatorii economici menţionaţi către unităţile administrativ-teritoriale, în domeniul privat al acestora,
întrucât posibilitatea realizării unor asemenea transferuri nu este în prezent reglementată de lege,
luând în considerare faptul că neadoptarea de urgenţă a unor asemenea măsuri poate conduce la disfuncţionalităţi în producţia, transportul şi distribuţia energiei termice, dat fiind că aceste activităţi sunt gestionate de entităţi diferite, cu consecinţe negative atât în alimentarea cu energie termică, cât şi la nivelul costurilor suportate de consumatorii finali — populaţie, instituţii publice, obiective socioculturale şi operatori economici,
întrucât aceste elemente constituie o situaţie extraordinară a căreia reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea de norme imediate pe cale ordonanţei de urgenţă în sensul completării măsurilor ce pot fi luate de Guvern în domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice reglementate de Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006,
întrucât elementele menţionate anterior vizează interesul public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
Art. I.
Se aprobă exonerarea de la plată a instituţiilor publice care trebuiau să asigure finanţarea potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România, republicată, cu completările ulterioare, pentru sumele reprezentând contribuţii pentru personalul neclerical angajat în unităţile de cult din ţară, acordate în anii 2011—2014, ce trebuie să le restituie drept consecinţă a constatării de către Curtea de Conturi sau alte instituţii cu atribuţii de control.
Art. II.
La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă încetează restituirea sumelor reprezentând contribuţii pentru personalul neclerical angajat în unităţile de cult din ţară, pentru care Curtea de Conturi sau alte instituţii cu atribuţii de control au constatat că au fost acordate cu crearea de prejudicii.
Art. III.
Articolul 72 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 72
(1) În caz de vacanţă a funcţiei de primar, precum şi în caz de suspendare din funcţie a acestuia, atribuţiile ce îi sunt conferite prin prezenta lege vor fi exercitate de drept de viceprimar sau, după caz, de unul dintre viceprimari, desemnat de consiliul local cu votul secret al majorităţii consilierilor locali în funcţie, cu respectarea drepturilor şi obligaţiilor corespunzătoare funcţiei, şi care va primi o indemnizaţie lunară unică egală cu cea a funcţiei de primar pe perioada exercitării funcţiei.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), consiliul local poate delega, prin hotărâre, din rândul membrilor săi, un consilier local care va îndeplini temporar atribuţiile viceprimarului, cu respectarea drepturilor şi obligaţiilor corespunzătoare funcţiei, şi care va primi o indemnizaţie lunară unică egală cu cea a funcţiei de viceprimar pe perioada exercitării funcţiei.
(3 În situaţia în care sunt suspendaţi din funcţie, în acelaşi timp, atât primarul, cât şi viceprimarul, consiliul local deleagă un consilier local care va îndeplini atât atribuţiile primarului, cât şi pe cele ale viceprimarului, până la încetarea suspendării, cu respectarea drepturilor şi obligaţiilor corespunzătoare funcţiei de primar, şi care va primi o indemnizaţie lunară unică egală cu cea a funcţiei de primar.”
Art. IV.
Proiectele tehnice realizate prin derularea unor contracte de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice în cadrul Programului naţional de dezvoltare a infrastructurii, aprobat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se pot transmite cu titlu gratuit către unităţile administrativ-teritoriale beneficiare.
Art. V.
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 29 noiembrie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
- La articolul 1 alineatul (2), după litera e) se introduce o nouă literă, litera f), cu următorul cuprins:
„f) soţia/soţul titularului întreprinderii individuale/persoanei fizice autorizate care, fără a fi înregistrată/înregistrat în registrul comerţului şi autorizată/autorizat să funcţioneze ea însăşi/el însuşi ca titular a/al întreprinderii individuale/persoană fizică autorizată sau fără a fi salariată/salariat, participă în mod obişnuit la activitatea întreprinderii individuale/persoanei fizice autorizate, îndeplinind fie aceleaşi sarcini, fie sarcini complementare.”