În Monitorul Oficial nr. 14 din 9 ianuarie a.c. a fost publicată Legea nr. 383/2013 – Legea apiculturii, care instituie un nou cadru legislativ în domeniu și care abrogă vechile reglementări cuprinse în Legea apiculturii nr. 89/1998.


Timp de 10 zile puteti evalua GRATUIT continutul Legalis 2.0 – Legislatie consolidata, Jurisprudenta romaneasca si europeana, Doctrina, Reviste online, Bibliografie.
Afla totul despre cele mai noi module Legalis 2.0: Dreptul UE și CEDO | Drept Public


În extras:

Art. 1

(1) Obiectul prezentei legi îl constituie crearea cadrului legal privind reglementarea activităţii apicole în scopul protejării albinelor.

(2) Creşterea albinelor este o îndeletnicire tradiţională a populaţiei şi constituie, prin rolul său economic, ecologic şi social, o parte a avuţiei naţionale.

Art. 2

Activitatea în apicultură poate fi practicată de orice persoană fizică sau juridică ale cărei familii de albine sunt înscrise în Registrul agricol, înregistrate/autorizate la direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, deţine carnetul de stupină şi are familiile de albine identificate în sistemul unitar de identificare a stupinelor şi stupilor.

Art. 3

Apicultorii organizaţi în forme asociative pot beneficia de sprijin financiar pentru înfiinţarea, dezvoltarea şi modernizarea stupinelor prin accesarea măsurilor prevăzute în programele naţionale sau europene destinate acestui sector.

Art. 4

Apicultorii pot participa la programe de formare profesională organizate de Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. Dr. G.K. Constantinescu“ sau de alţi furnizori de formare profesională autorizaţi, în condiţiile legii.

Art. 5

În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a)apicultură – ramură agricolă din sectorul zootehnic ce cuprinde activitatea de creştere, exploatare, înmulţire şi ameliorare a albinelor melifere; ştiinţa care se ocupă cu creşterea şi îngrijirea raţională a albinelor, în scopul obţinerii şi folosirii produselor apicole şi polenizării florei entomofile;

b)produse apicole – produsele obţinute de la familia de albine ca rezultat al activităţii acesteia, sub denumirea de miere, polen, păstură, lăptişor de matcă, apilarnil, ceară, propolis, venin de albine;

c)material biologic apicol – orice material biologic provenit din familia de albine care poate fi utilizat pentru reproducţie şi selecţie, pentru activităţi apicole sau pentru comercializare;

d)apicultor – persoană care deţine, creşte şi/sau exploatează familii de albine;

e)stup – echipament apicol, asamblat, care adăposteşte familia de albine în perioada de creştere şi exploatare şi este utilizat atât în stupăritul staţionar, cât şi în stupăritul pastoral;

f)familie de albine/colonie de albine – unitate biologică alcătuită din albine lucrătoare, matcă, trântori, faguri pentru dezvoltarea şi depozitarea hranei, care se află într-un stup;

g)roi artificial pe faguri – unitate biologică alcătuită din rame cu faguri, în general 3–5, cu puiet în toate stadiile de dezvoltare şi provizii de hrană, albina de pe rame şi o matcă împerecheată;

h)roi la pachet – unitate biologică alcătuită în general din 1–1,5 kg albină tânără însoţită de o matcă împerecheată şi care nu cuprinde faguri;

i)matcă/regină – singurul individ femei din familia de albine cu organe reproducătoare complet dezvoltate, capabil să se împerecheze şi să depună ouă fecundate;

j)trântor – individ mascul din familia de albine apt pentru împerechere cu matca;

k)stupină/exploataţie apicolă – totalitatea familiilor de albine deţinute de o persoană, care poate fi amplasată pe o singură vatră sau pe mai multe vetre, în număr variabil. O stupină/exploataţie apicolă poate cuprinde echipamente specifice, utilaje şi construcţii necesare pentru desfăşurarea activităţii apicole;

l)vatră de stupină – locul/suprafaţa de teren pentru amplasarea unei stupine, în sistem staţionar, permanentă sau în sistem pastoral ori temporară. Vatra poate fi permanentă, dacă stupii sunt amplasaţi în acelaşi loc pe toată perioada anului sau cel puţin pe perioada iernării, ori temporară, atunci când stupii sunt transportaţi şi amplasaţi pe o perioadă limitată de timp în vederea valorificării unui cules;

m)stupărit staţionar – sistem de întreţinere şi exploatare a familiilor de albine pe aceeaşi vatră pe toată perioada anului;

n)stupărit pastoral/transhumanţă – sistem de întreţinere şi exploatare a familiilor de albine care include deplasarea acestora, pe vetre temporare, pentru valorificarea unor culesuri sau pentru polenizare dirijată;

o)plante entomofile sau floră entomofilă – plante ce sunt polenizate cu ajutorul insectelor, inclusiv al albinelor;

p)polenizarea plantelor – proces prin care polenul este transferat din sacii polinici ai anterelor pe stigmatul pistilului, proces prin care se asigură fecundarea plantelor. Polenizarea entomofilă, dirijată, cu albine, se realizează în scopul sporirii producţiei de seminţe, fructe şi legume;

q)bază meliferă – totalitatea plantelor din flora spontană şi cultivată, care sunt cercetate de albinele melifere pentru polen, nectar sau mană;

r)rasă de albine – populaţie de familii de albine de origine comună suficient de numeroasă pentru creşterea „în sine“, care are un genofond comun şi posedă anumite particularităţi fenotipice, adaptată condiţiilor pedoclimatice şi florei melifere din zona respectivă;

s)familie de albine de elită – familie de albine de rasă pură, cu performanţe superioare selecţionate, ca urmare a aplicării unui program de ameliorare specific, şi care transmite constant, prin descendenţă, însuşirile respective;

ş)stupină de elită – stupină autorizată de autoritatea competentă în domeniu, respectiv Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. Dr. G.K. Constantinescu“, în creşterea familiilor de albine de elită şi producerea de material biologic selecţionat;

t)stupină de multiplicare – stupină autorizată de autoritatea competentă în domeniu, respectiv Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. Dr. G.K. Constantinescu“, pentru multiplicarea materialului genetic provenit de la familii de albine cu performanţe superioare, de rasă pură, din stupina de elită, conform programului de ameliorare la albine;

ţ)carnet de stupină – document elaborat de forma asociativă şi aprobat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, care conţine informaţii cu privire la mişcarea efectivului, starea de sănătate şi întreţinere a fiecărei familii de albine, tratamentele efectuate, deplasările în pastoral, precum şi alte operaţiuni din domeniul apicol;

u)valoare de piaţă – preţul pe care apicultorul îl poate obţine prin vânzarea familiilor de albine şi a producţiei de miere obţinute în urma culesului.