MJ -precizari la raportul GRECO pe Romania

Fata de articolul „Cel mai defavorabil raport GRECO pe Romania! GRECO este ingrijorat de utilizarea abuziva a mituitorilor si face 20 de recomandari!” publicat pe site-ul „Lumea Justitiei”, Ministerul Justitiei face urmatoarele precizari:

1. Precedentul raport GRECO privind România a fost publicat în anul 2005. În decembrie 2007, GRECO a adoptat Raportul de conformitate privind România din cadrul celei de-a doua runde de evaluare, acesta făcând parte din procedura specifică de compliance a organismului, al cărei obiectiv este de a evalua măsurile luate de autorităţile din România pentru a se conforma cu recomandările cuprinse în raportul de evaluare.

Cele două rapoarte nu se pot compara, întrucât acestea reprezintă stadii diferite ale unor runde de evaluare distincte.

2. Raportul GRECO privind România, publicat marţi, 15 martie 2011 (adoptat la reuniunea plenară din decembrie 2010), este format din două părţi şi vizează două domenii distincte:

· Tema I – Incriminările faptelor de corupţie, prevăzute de Convenţia penală privind corupţia a Consiliului Europei şi Protocolul Adiţional la aceasta (art. 1a şi 1b, 2-12, 17-17, 19 paragraful 1 al Convenţiei, art. 1-6 ale Protocolului şi Principiului Director 2 – incriminarea corupţiei).

· Tema II – Transparenţa finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale, conform regulilor prevăzute de Recomandarea Rec(2003)4 asupra Regulilor Comune împotriva Corupţiei în Finanţarea Partidelor Politice şi a Campaniilor Electorale (art. 8, 11, 13b, 14 şi 16 şi principiul Director 15 – finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale).

În ceea ce priveşte Tema I, GRECO a formulat 7 recomandări. Raportul nu identifică deficienţe majore în legislaţia română anticorupţie, ci doar necesitatea câtorva ajustări de ordin tehnic, unele dintre acestea urmând a fi remediate odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Penal (Legea nr. 286/2009) şi a Legii pentru punerea în aplicare a acestuia.

De altfel, GRECO notează: „Combinaţia prevederilor conţinute de Codul Penal şi Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie rezultă într-un cadru legal privind corupţia, care este comprehensiv şi reflectă în mare măsură cerinţele Convenţiei Penale privind Corupţia şi ale Protocolului său”.

Făcând o comparaţie cu alte state membre GRECO evaluate în această rundă, se poate observa, de exemplu, că:

§ în Belgia, Danemarca, Finlanda, Germania, Olanda, Suedia, Marea Britanie nu este incriminat traficul de influenţă;

§ în Danemarca, sancţiunile maxime aplicabile luării şi dării de mită în sectorul privat trebuie majorate,

§ în Finlanda, sancţiunile pentru corupţia în sectorul privat trebuie majorate. Finlanda trebuie, de asemenea, să modifice legislaţia privind mituirea membrilor Parlamentului finlandez.

§ în Franţa, incriminarea traficului de influenţă trebuie extins şi faptelor săvârşite de funcţionarii publici străini sau de membrii adunărilor publice străine, iar sancţiunile pentru fapte de corupţie şi trafic de influenţă trebuie aplicate în mod corespunzător.

§ Germaniei i se recomandă ratificarea Convenţiei penale privind corupţia a Consiliului Europei şi a Protocolului Adiţional la aceasta.

§ în Olanda, sancţiunile pentru corupţia în sectorul privat trebuie majorate.

§ Spaniei i se recomandă ratificarea Convenţiei penale privind corupţia a Consiliului Europei şi semnarea Protocolului Adiţional la aceasta; incriminarea faptelor de corupţie în sectorul privat; incriminarea traficului de influenţă ca infracţiune principală şi majorarea sancţiunilor aplicabile acestei infracţiuni.

În ceea ce priveşte Tema II, GRECO a formulat 13 recomandări. Raportul concluzionează: „Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată în 2010, este un act normativ bine întocmit, care prevede o varietate de măsuri care vizează creşterea transparenţei globale a vieţii politice.