Procurorul general al Romaniei, Codruta Kovesi, a sustinut, luni, in sedinta de bilant a Ministerului Public, faptul ca anul trecut numarul inculpatilor trimisi in judecata pentru evaziune fiscala si contrabanda a crescut cu 125%, iar pentru infractiuni de coruptie cu 40%, procurorii sechestrand bunuri in valoare de peste 300 de milioane de euro.
Evolutiile ultimilor ani demonstreaza ca Ministerul Public se transforma.
Devenim, treptat, o structura flexibila, pro-activa, capabila sa-si asume prioritati si sa le dezvolte in baza unor strategii .
Am renuntat la evaluarea dupa statistici formale si ne-am organizat activitatea in jurul conceptului de eficienta. Ne-am canalizat resursele investigative spre dosarele cu finalitate si am evitat utilizarea resurselor pentru a motiva nup-uri.
In urma cu un an am stabilit ca prioritati cauzele de evaziune fiscala, contrabanda si coruptie, cresterea eficientei in recuperarea prejudiciilor si mai multa fermitate in activitate.
A urmat un efort comun de organizare a activitatii spre aceste domenii, prin realizarea unor retele de procurori specializati, intocmirea de strategii adaptate specificului regional, standardizarea metodelor de investigare, elaborarea unor ghiduri de bune practici si realizarea de intalniri regionale.
Rezultatele obtinute ulterior in aceste domenii sunt relevante.
Daca in anul 2009 in 31 de judete nu au fost instituite masuri asiguratorii, in cursul anului trecut, numai pentru infractiuni de evaziune fiscala si contrabanda, procurorii au sechestrat bunuri in valoare de peste 300 de milioane de euro. Suntem constienti ca aceste cifre nu reflecta inca adevarata amploare a fenomenului infractional, insa dovedesc o schimbare evidenta in activitatea organelor de urmarire penala.
Dupa 10 ani in care numarul inculpatilor trimisi in judecata a scazut, este al doilea an consecutiv in care reusim sa inversam aceasta tendinta. Numarul inculpatilor a ajuns la 57.000, cu 15% mai mult decat in 2009.
Numarul inculpatilor arestati preventiv a fost de 8.659, cu 25% mai mult decat in 2009, ceea ce inseamna ca procurorii au actionat in 2010 cu mai multa fermitate.
Cresterea numarului de rechizitorii nu a insemnat insa o scadere a standardelor. Astfel, numarul inculpatilor achitati in 2010 a scazut la doar 1,3% din totalul celor trimisi in judecata, mult sub media occidentala unde acest indicator ajunge si la 15%.
Toate aceste rezultate au fost obtinute in contextul in care volumul de activitate a continuat sa creasca, numarul de dosare depasind pentru prima data in istorie 1,5 milioane.
Este un volum de activitate de sase ori mai mare decat acum 20 de ani si dublu fata de acum 5 ani desi numarul de procurori a ramas constant.
In continuare avem 500 de posturi de procuror vacante, iar jumatate din procurorii de la parchete de pe langa judecatorii au o vechime mai mica de 3 ani.
Acesta este contextul in care anul 2010 se remarca prin complexitatea cauzelor solutionate de procurori.
Ne-am obisnuit deja ca cele doua structuri specializate, D.N.A. si D.I.I.C.O.T., sa instrumenteze dosare privind persoane cu functii importante, grupari infractionale organizate cauze care intereseaza opinia publica si sunt mentionate an de an de expertii straini.
In anul 2010 si celelalte structuri de parchet au investigat dosare complexe, in domeniul evaziunii fiscale, contrabandei si coruptiei, imprejurare remarcata si in ultimul raport de tara.
Acestea demonstreaza o evolutie consolidata a Ministerului Public catre un alt tip de abordare, una orientata spre cauzele complexe.
Este o schimbare de esenta spre pro-activitate, eficienta si fermitate.
In conditiile in care beneficiem, in linii generale, de aceleasi resurse orice crestere inseamna un efort suplimentar pe care l-au facut multi procurori, carora vreau sa le multumesc, din nou, cu acest prilej.
Poate cel mai bun exemplu al acestei transformari este Sectia de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, care a devenit o structura cu adevarat operativa si s-a implicat in unele din cele mai dificile cazuri ale anului.
Exista in continuare parchete, care functioneaza un singur procuror.
Imaginati-va un parchet cum este cel de la Strehaia, unde un singur procuror trebuie sa solutioneze toate dosarele penale intocmite de 11 unitati de politie, trebuie sa participe in toate sedintele de judecata si trebuie sa indeplineasca toate atributiile administrative ale parchetului.
In aceleasi conditii a lucrat si singurul procuror de la Parchetul de pe langa Judecatoria Calafat care a avut de solutionat 2.700 de dosare, cel de la Nasaud, care a avut 2.300 de dosare sau cel de la Liesti care a avut 1.700.
Parchetul de pe langa Judecatoria Galati functioneaza cu doar 7 procurori dintr-o schema de 21, insa a intocmit cele mai multe rechizitorii pentru evaziune fiscala din tara.
Un numar mare de rechizitorii in domeniul evaziunii fiscale si contrabandei au emis si procurorii de la parchetele din Iasi, Reghin, Tirgu Mures, Focsani sau Buzau.
Dintre toate unitatile judetene, Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea a avut cel mai mare volum de activitate, dar si cel mai mare numar de rechizitorii. Procurorii de la acest parchet au preluat de 8 ori mai multe cauze decat cele care le reveneau potrivit competentei materiale si au sprijinit in acest fel unitatile locale.
Si in acest an a existat o preocupare pentru combaterea infractiunilor de mica coruptie, si nu pot sa nu remarc abordarea eficienta a procurorilor din judetele Mehedinti, Arad, Dolj, Botosani, Suceava si municipiul Bucuresti.
Parchetele de pe langa curtile de apel s-au implicat mai mult in activitatea de urmarire penala prin preluarea de dosare. Parchetele de pe langa Curtile de Apel Brasov si Bacau au preluat cele mai multe dosare, iar cel din Cluj a intocmit cele mai multe rechizitorii.
O alta caracteristica a anului 2010 a fost eficienta cooperarii cu principalele institutii partenere.
A existat o viziune comuna, ceea ce a permis finalizarea mai multor proiecte, care au contribuit la conturarea acelui Minister Public flexibil si eficient de care vorbeam.
Dialogul cu Ministerul Justitiei a permis ca legea micii reforme sa puna la dispozitia procurorilor instrumente procesuale esentiale.
Introducerea principiului oportunitatii pe care il solicitam la bilantul de anul trecut sau caracterul facultativ al motivarii unor solutii simple permite magistratului sa isi canalizeze activitatea catre cauzele de mare complexitate .
Sper ca vom gasi aceeasi deschidere si pentru finalizarea unui alt proiect extrem de important pentru noi, cel referitor la angajarea de specialisti financiari in cadrul parchetelor de pe langa tribunale si care a fost transmis deja ministerului.
Colaborarea cu Ministerul Administratiei si Internelor a facut ca procurorii sa aiba acces direct, in premiera la 15 baze de date cuprinzand informatii care pot fi folosite in cadrul investigatiilor.
Tot pentru prima data, in baza unui ordin comun privind evaziunea fiscala si contrabanda, activitatea politiei judiciare este evaluata dupa finalitatea cauzelor.
Am demarat un proiect comun de unificare a statisticilor celor doua institutii referitoare la activitatea de urmarire penala, Urmarim aceleasi prioritati si aceiasi indicatori.
Cresterea numarului de rechizitorii privind infractiuni complexe nu ar fi fost posibila fara informatiile furnizate de catre Serviciul Roman de Informatii, iar noua abordare a Oficiului National pentru Combaterea Spalarii Banilor a dus la cresterea evidenta a calitatii sesizarilor care ne-au fost transmise.
In anul 2010 dialogul cu Inalta Curte de Casatie si Justitie a avut o alta dimensiune orientata spre unificarea practicii judiciare.
Directiile de actiune si noua atitudine a Consiliului Superior al Magistraturii creeaza premisele realizarii prioritatilor Ministerului Public.
Lectia anului 2010 a fost ca singura posibilitate de a oferi un raspuns eficient fenomenului infractional este dialogul intre toti cei implicati si identificarea de solutii comune. Trebuie sa fim constienti ca doar prin contributia egala a partenerilor inter institutionali se poate realiza un act de justitie eficient.
Investigatiile in cauzele complexe din 2010 au pus in evidenta si limitarile cadrului in care actionam.
Unele constrangeri pot fi depasite prin masuri organizatorice, prin pregatire profesionala sau prin completarea resurselor umane, insa pentru altele sunt necesare modificari legislative.
Atunci cand investighezi dosare privind zeci de persoane si care au zeci de volume, este nerealist sa ceri procurorilor ca, in 24 de ore, sa intocmeasca toate actele procedurale si sa audieze toti inculpatii.
Sa nu uitam ca in acelasi interval avocatii trebuie sa studieze dosarele pentru a pregati apararea, iar instanta trebuie sa faca audieri si sa se pronunte inainte de expirarea celor 24 de ore.
In acest mod transformam justitia intr-o activitatea contra cronometru si cream riscul unor erori de procedura sau unor vicii de aparare.
Este nevoie de o modificare a duratei retinerii la 48 sau 72 de ore, solutie adoptata si in majoritatea statelor europene si care a fost validata in practica CEDO.
Se invoca adesea eficienta altor sisteme judiciare dar daca vrem aceleasi rezultate, trebuie sa ne asiguram ca avem si instrumentele lor.
Am apelat la o cercetare sociologica pentru a putea vedea care este perceptia publica cu privire la o astfel de propunere. La intrebarea ”Ce parere aveti despre propunerea Parchetului General privind marirea perioadei de retinere preventiva de la 24 de ore la 48 de ore, din ratiuni de realizare a unei anchete documentate si corecte?” 74% din repondenti au raspuns ca sunt de acord.
Un alt domeniu vulnerabil este si recuperarea bunurilor provenite din infractiuni.
In 2010 am demarat un proiect finantat cu fonduri europene prin care ne propunem sa pregatim investigatori financiari. Vom continua eforturile pentru a schimba conceptia potrivit careia obtinerea unei condamnari reprezinta singurul scop al acuzarii.
Spuneam anul trecut ca, in toate dosarele ar trebui sa existe si o investigatie financiara care sa identifice bunurile detinute de inculpati, dar constatam ca uneori nu e posibil.
Pentru a fi cu adevarat eficienti avem nevoie, insa, si de o interventie legislativa.
Se intampla de multe ori, ca unui traficant de droguri sa i se poata confisca doar sumele obtinute la ultima tranzactie sau unui functionar corupt sa i se confiste doar ultima mita si sa nu fie posibila confiscarea averii pe care, in mod vadit nu o putea obtine din venituri legale.
Este inechitabil si nu putem continua in acest mod.
Justitia va fi intr-adevar eficienta atunci cand un condamnat va pierde toate bunurile dobandite nelegal.
Atunci n-o sa mai vedem situatii in care infractorii isi asuma riscul de a petrece un timp in inchisoare stiind ca, dupa eliberare vor conduce masini de lux si vor locui in vile obtinute prin ilegalitati.
Aceeasi cercetare sociologica ne arata ca 82% din cei intervievati considera ca ar trebui confiscata averea unei persoane condamnate care nu poate justifica averea dobandita.
Avem nevoie de norme care sa rastoarne sarcina probei cu privire la caracterul licit al averii persoanelor condamnate.
O astfel de reglementare functioneaza deja in majoritatea statelor europene, iar Curtea de la Strasbourg a considerat-o ca fiind in concordanta cu standardele in materia drepturilor omului.
Romania trebuie sa implementeze decizia cadru nr. 212 a Consiliului Uniunii Europene referitoare la confiscarea extinsa nu doar pentru a ne indeplini obligatiile asumate ca stat comunitar, ci in primul rand, pentru a raspunde unei nevoi sociale presante.
O alta modificare legislativa necesara priveste preluarea politiei judiciare.
Urmarirea penala trebuie sa se desfasoare sub controlul exclusiv al procurorului. In acest sens, avem nevoie de instrumente care sa garanteze stabilitatea politistilor, sa delimiteze clar atributiile judiciare de cele administrative si sa elimine dubla subordonare.
Sunt posibile trei variante – preluarea administrativa a politiei judiciare de catre Ministerul Public, detasarea politistilor in cadrul parchetelor sau trecerea atributiilor privind cariera profesionala a politistilor in competenta Ministerului Public.
Suntem pregatiti sa ne asumam o astfel de responsabilitate.
Astazi, am trimis domnului ministru al justitiei si domnului ministru al administratiei si internelor propunerea noastra de modificare a legii, urmand ca impreuna cu reprezentantii politistilor sa identificam cea mai potrivita solutie.
Prioritatile Ministerului Public in anul 2011 sunt:
– indeplinirea conditionalitatilor din mecanismul de cooperare si verificare al Comisiei Europene;
– mentinerea fermitatii, evaluata prin numarul de rechizitorii si de inculpati arestati;
– cresterea eficientei in combaterea infractiunilor de coruptie, evaziune fiscala, spalare de bani si infractiuni savarsite prin violenta.
Un alt obiectiv major este recuperarea prejudiciilor produse prin infractiuni, domeniu in care trebuie sa fim mai activi.
Aceste prioritati trebuie insusite de toti conducatorii de parchete, iar eficienta manageriala trebuie evaluata in principal prin perspectiva rezultatelor obtinute in aceste domenii.
Sper, ca impreuna cu Consiliul Superior al Magistraturii sa reusim sa modificam sistemul actual de evaluare a magistratilor care a ajuns o formalitate si sunt convinsa ca exista disponibilitate la dialog pentru a gasi cele mai relevante criterii.
Sursa: Ministerul Public