Consiliul Superior al Magistraturii, in componenta validata de Senat prin hotararea publicata in 23 dec 2010, si-a început de astazi activitatea.

În numele tuturor membrilor noului CSM care îşi încep azi mandatul pentru şase ani mulţumesc colegilor magistraţi care ne-au învestit să îi reprezentăm la alegerile din toamna anului 2010. Îi asigurăm de altfel pe toţi magistraţii că îi vom reprezenta cu onestitate şi eficienţă. Totodată mulţumim membrilor fostului CSM care ieri şi-au încheiat activitatea, regretând însă faptul că nu a existat o dezbatere publică reală pe marginea raportului de activitate 2005 – 2010.

Activitatea noului CSM trebuie să pornească de la ce s-a realizat în mandatul 2005 – 2010. În egală măsură, trebuie să acceptăm că au fost şi multe probleme nerezolvate sau disfuncţii în activitatea fostului CSM. Este nevoie de o schimbare de abordare în funcţionarea sistemului judiciar, de eficientizare şi credibilitate a acestuia. Aceasta este datoria şi obligaţia constituţională a CSM.

Justiţia este coloana vertebrală a oricărei societăţi democratice. Sunt convins că justiţia noastră va rămâne un puternic factor de stabilitate şi echilibru pentru o societate românească greu încercată. Tocmai de aceea, sistemul judiciar şi întreaga societate românească au nevoie de un CSM credibil, puternic şi eficient, cu obiective clar definite şi pe termen lung.

Justiţia nu este o structură care să intereseze doar magistraţii: clasa politică, prin Parlamentul României, trebuie să îşi dorească de asemenea independenţa justiţiei şi să sprijine din punct de vedere normativ modul de organizare şi de funcţionare a acesteia; Ministerul Justiţiei, puterea executivă în ansamblu, trebuie să colaboreze în susţinerea unei finanţări adecvate a sistemului şi a alocării resurselor umane – judecători, procurori, grefieri – corespunzătoare şi să coopereze în chestiunile ce necesită decizii comune. CSM are datoria să găsească pârghiile adecvate, transparente de a comunica, dialoga şi a lucra eficient, pragmatic, în interesul justiţiei, cu celelalte două puteri constituite în stat.

Membrii noului CSM afirmă în mod ferm că sunt determinaţi în a-şi împlini pe deplin atribuţiile constituţionale de a apăra independenţa judecătorilor şi a procurorilor. În acelaşi timp, vor contribui la creşterea profesionalismului prin mijloacele pe care le au la îndemână. Toate acestea într-un singur scop: acela de a avea un sistem eficient de satisfacere a imenselor aşteptări pe care le are societatea de la sistemul de justiţie, în vederea apărării drepturilor omului şi a contribui la instaurarea statului de drept.

Evident, însuşi CSM trebuie să fie în afara oricăror suspiciuni şi conflicte de interese. De aceea, în calitate de preşedinte, lucru pe care de altfel mi l-am asumat şi prin proiectul de candidatură propus colegilor, voi propune membrilor din CSM însuşirea unei declaraţii de integritate, prin care:
– membrii care deţin funcţii de conducere la instanţe şi parchete să demisioneze din acestea, iar cei care sunt membri în asociaţiile profesionale sau alte ONG-uri să demisioneze sau să se suspende din calitatea de membru;
– membrii actualului CSM să declare că nu mai candidează pentru un nou mandat într-un alt CSM, şi că în timpul mandatului nu vor candida pentru promovare în funcţii de execuţie sau la ICCJ, ori pentru numire în funcţii de conducere;
– cererile de la magistraţii sau instanţele ori parchetele din care provin membrii CSM să fie tratate fără niciun fel de favoritism;
– membrii CSM să nu se folosească de privilegiul secretului votului pentru a se feri de răspundere individuală faţă de corpul magistraţilor.

Faţă de recentele dezbateri din spaţiul public, nu putem fi de acord cu acuzaţiile care sunt aduse sistemului nostru în legătură cu accesul la Spaţiul Schengen. Dacă România îndeplineşte condiţiile tehnice pentru aceasta, urmează a fi decis de autorităţile de la Bruxellles şi, evident, nu poate fi decât o decizie administrativă bazată pe negocieri politice în care justiţia nu trebuie să fie implicată în niciun fel.

În acest context, ţin să precizez, în calitate de preşedinte al unei autorităţi constituţionale, că aderarea la Spaţiul Schengem nu este însă condiţionată de realizarea obligaţiilor menţionate în Mecanismul de Cooperare şi Verificare stabilit de Comisia Europeană, obligaţii pe care actualul CSM şi le asumă şi va face toate eforturile instituţionale pentru a le îndeplini. Mecanismul trebuie ridicat, şi acesta va fi un obiectiv primordial al noului CSM, însă este necesar să pornim de la premisa că acest lucru ar trebui să aibă loc numai în momentul în care România va îndeplini condiţionalităţile tehnice legate de justiţie, cuprinse în acest document.

În următoarele săptămâni vom face o proprie evaluare a activităţii CSM şi mai ales a eficienţei acestei instituţii; vom lua măsurile de optimizare ce se impun, vom stabili responsabilităţile membrilor CSM faţă de competenţele instituţionale; vom optimiza relaţiile instituţionale fireşti cu Ministerul Justiţiei, Parlamentul României, Administraţia Prezidenţială; vom stabili relaţii permanente cu magistraţii şi asociaţiile acestora şi vom întări legăturile cu toate profesiile juridice şi cu societatea civilă; vom alcătui un plan de măsuri care să exprime şi voinţa colegilor care ne-au acordat încrederea.

Suntem conştienţi de drumul ce ne aşteaptă. Ne propunem să luăm deciziile cele mai înţelepte care sa asigure o bună funcţionare a sistemului în condiţiile unui impas instituţional.

Mulţumesc!

Judecător Horaţius Dumbravă
Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii

Sursa: CSM