Dansa declara: Este de neacceptat modalitatea prin care Presedintele Romaniei, in baza rolului conferit de Constitutie de a „veghea la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice”, culpabilizeaza magistratii si Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
DECLARAŢIE
Recent, Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei a recomandat statelor membre ale Uniunii Europene (Rec. nr. 12 din 17 noiembrie 2010):”Dacă comentează deciziile judecătoreşti, executivul şi legislativul trebuie să evite criticile care ar submina independenţa puterii judecătoreşti sau ar slăbi încrederea publicului în justiţie. De asemenea, acestea ar trebui să evite acţiuni ce pot pune sub semnul întrebării intenţia lor de a respecta deciziile judecătorilor, altele decât cele prin care îşi manifestă intenţia de a formula o cale de atac.”
Raportat la această recomandare şi la principiile constituţionale care guvernează buna funcţionare a unui stat de drept, Consiliul Superior al Magistraturii respinge categoric afirmaţiile Preşedintelui României care induc populaţiei sentimentul de neîncredere în justiţie, în întreg corpul magistraţilor, inclusiv în Consiliul Superior al Magistraturii.
Mijloacele folosite pentru culpabilizarea sistemului judiciar românesc şi identificarea nejustificată a acestuia drept cauză a problemelor cu care se confruntă societatea românească reprezintă un atac fără precedent la adresa judecătorilor, a sistemului judiciar în general şi a Consiliului Superior al Magistraturii.
Este de neacceptat modalitatea prin care Preşedintele României, în baza rolului conferit de Constituţie de a „veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice”, culpabilizează magistraţii şi Consiliul Superior al Magistraturii. Exprimări de gravitatea celor folosite de Preşedintele ţării duc la discreditarea, inadmisibilă într-un stat de drept, a rolului puterii judecătoreşti dar şi a Consiliului Superior al Magistraturii „garantul independenţei justiţiei”, atribute constituţionale pe care statul le-a câştigat în contextul asumării de către România a unei democraţii de tip european.
Consiliul Superior al Magistraturii a devenit, începând cu anul 2004, în baza prerogativelor conferite de Constituţie, un organ democratic şi independent, capabil să gestioneze destinele magistraturii şi care respectă principiile unui stat democratic.
Membrii Consiliului Superior al Magistraturii sunt aleşi prin vot direct şi liber exprimat de către judecătorii şi procurorii sistemului judiciar românesc, a căror opţiune electorală trebuie respectată de către toate autorităţile statului, deoarece exprimă voinţa sistemului judiciar. Reamintim că au existat filtre independente de Consiliul Superior al Magistraturii, prevăzute de lege: Comitetele Electorale Locale şi Comitetul Electoral Permanent, care au avut rolul de a verifica legalitatea candidaturilor depuse.
Sub alt aspect, Consiliul Superior al Magistraturii şi-a asumat obligaţiile stabilite de Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) şi a realizat progrese evidente, care nu pot fi negate sau ignorate, progrese care au ca scop asumarea rolului justiţiei de instrument de echilibru al puterilor, în folosul cetăţeanului. Faptul de a discredita public instituţia şi sistemul judiciar chiar de către persoana care trebuie să asigure echilibrul puterilor în stat ca şi garanţie a statului de drept, reprezintă un demers public periculos şi inadmisibil.
Cunoaştem realităţile sistemului judiciar, problemele cu care se confruntă acesta, deficienţele din interiorul sistemului şi cele generate de alte autorităţi ale statului, şi adoptăm măsuri concrete pentru corectarea disfuncţiilor, în limita competenţelor constituţionale.
Nu admitem să fie înfieraţi judecătorii pentru că trebuie să aplice o legislaţie incoerentă, instabilă şi interpretabilă, fapt constatat în repetate rânduri de către autoritatea europeană în faţa căreia statul este parte litigantă, respectiv Curtea Europeană a Drepturilor Omului; pentru că au un volum de muncă ce creşte exponenţial cu rapiditatea modificărilor legislative; că lucrează peste limita unui program rezonabil de muncă.
Acuzele aduse public de către Preşedintele României sistemului judiciar în lipsa unor argumente sustenabile produc efecte dezastruoase în plan intern şi internaţional întrucât afectează independenţa justiţiei, fără de care un stat european modern nu poate fiinţa.
Judecător Florica Bejinaru,
Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii
Sursa: CSM