România este printre statele cu cele mai nesustenabile bugete publice de pensii din UE

„Impactul îmbatrânirii populatiei asupra finantelor publice din statele UE va face ca efectele actualei crize financiare si economice sa para minuscule prin comparatie”, arata un raport al Comisiei Europene, citat de Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).

Potrivit raportului, în urmatorii 50 de ani, cheltuielile României cu pensiile vor creste de la 8,4% din PIB în 2010 la 15,8% în 2060, ducând România pe locul 5 în topul statelor UE27 cu cele mai mari cheltuieli cu pensiile în PIB.

„În România, ca si în UE, reformarea sistemului public de pensii si dezvoltarea sistemului privat de pensii sunt doua solutii recomandate pentru a reduce povara fiscal-bugetara generata de îmbatrânirea populatiei, pe termen lung”, se arata în raport.

Raportul de Sustenabilitate, editia 2009, publicat la finele saptamânii trecute de Comisia Europeana, arata ca sistemele publice de pensii din Europa sunt din ce în ce mai nesustenabile, iar costurile asociate îmbatrânirii populatiei vor deveni în urmatorii 50 de ani tot mai împovaratoare.

În acest context general, România se numara printre statele cu cele mai nesustenabile bugete publice de pensii din UE, ponderea în PIB a cheltuielilor cu pensiile de stat urmând aproape sa se dubleze pâna în anul 2060, de la 8,4% în 2010 la 15,4%.

Raportul Comisiei Europene arata ca România are un deficit de sustenabilitate de 9,1% din PIB, adica trebuie sa-si ajusteze, pe termen lung, executiile bugetare cu acest procent, pentru a ajunge la o situatie în care finantele publice sunt sustenabile si sanatoase. Cea mai mare parte din acest deficit de sustenabilitate, respectiv 7,4 procente din 9,1 procente din PIB, provine din cresterea cheltuielilor cu plata pensiilor de stat.

„România trebuie sa-si reformeze sistemul de protectie sociala (în principal sistemul public de pensii si sistemul de sanatate) pentru a încetini aceasta crestere a cheltuielilor legate de îmbatrânirea populatiei”, se mentioneaza în raport.

În 2060, populatia României va numara doar 16,9 milioane de locuitori, dintre care doar 53,6% vor fi în vârsta de munca (15-64 de ani), fata de 70% în 2010. Astfel, rata de dependenta a vârstnicilor (numarul persoanelor peste 65 de ani/numarul persoanelor cu vârsta între 15-64 de ani) va creste de la 21,3% în 2010 la 54% în 2060. Toate aceste evolutii demografice nefavorabile vor pune presiuni enorme pe bugetul public de pensii.

„Practic, daca sistemul public de pensii este mentinut la parametrii actuali, România va ajunge în 50 de ani sa cheltuiasca jumatate din bugetul general consolidat numai pentru plata pensiilor publice”, se mai mentioneaza în raport.

Pentru a preveni aceasta situatie, sunt recomandate reforme parametrice în sistemul public si dezvoltarea accelerata a sistemului de pensii private, situatie valabila si în alte state ale Uniunii.

De altfel, în topul primelor cinci state cu cele mai mari cheltuieli publice cu pensiile în PIB în 2060, sistemele de pensii private lipsesc sau sunt subdezvoltate.

„Grecia, Luxemburg, Slovenia, Cipru si România nu au dezvoltat înca suficient componenta privata a sistemului de pensii, motiv pentru care povara fiscala a sistemelor publice de pensii va creste accelerat pe viitor. România, de exemplu, are cea mai redusa rata de contributie din Europa si din lume în sistemul sau de pensii private obligatorii (Pilonul II), adica 2%”, reiese din raport.

Potrivit lui Crinu Andanut, presedintele APAPR, raportul Comisiei Europene are pentru România trei concluzii de maxima importanta.

Prima este ca sistemul public de pensii este nesustenabil si trebuie reformat rapid si eficient, inclusiv prin dezvoltarea accelerata a pensiilor private, pentru ca altfel se va ajunge la cheltuirea a jumatate din bugetul tarii numai pe pensii, fata de un sfert în prezent.

A doua concluzie este ca sistemul de pensii private care a fost introdus recent în România si care functioneaza de 10-15 ani în alte state din Europa Centrala si de Est are rezultate bune, merge eficient si reduce presiunea pe sistemul public de pensii, adica exact motivul pentru care a fost aplicat initial.

„A treia concluzie si cea mai importanta este ca, daca vrem ca România sa ajunga si ea pe un traseu sustenabil al cheltuielilor cu pensiile de stat, trebuie sa dezvoltam mai rapid sistemul de pensii private, iar acest obiectiv poate fi îndeplinit prin doua masuri simple: cresterea accelerata a contributiei virate în Pilonul II obligatoriu si stimularea prin deduceri fiscale mai mari a contributiilor voluntare în Pilonul III facultativ”, a comentat Crinu Andanut.

 

Sursa: mediafax.ro