Pe site-ul Ministerului de Justitie a fost postat un document de pozitie institutionala care prezinta propunerile MJLC pentru încetarea protestului si reluarea activitatii instantelor si parchetelor. Propunerile prezentate sunt formulate pentru perioada imediat urmatoare, pe termen mediu si pe termen lung. Documentul contine si o Anexa în care sunt prezentate pe larg pozitiile institutionale recente privind problemele esentiale ale sistemului judiciar si o descriere a cauzelor si evolutiei protestelor, precum si o analiza a MJCL a motivatiilor.
Pozitia institutionala a ministerului este fundamentata pe urmatoarele considerente:
1) afectarea severa a intereselor a aproximativ trei milioane de justitiabili prin sistarea activitatii în Justitie;
2) raspunsul rezonabil dat de Guvern solicitarilor de natura financiara ale magistratilor prin rectificarea bugetara si proiectul de lege a salarizarii;
3) disponibilitatea ministerului de a continua sa sprijine eforturile pe termen lung ale magistratilor pentru consolidarea statutului acestora si a conditiilor de desfasurare a actului de justitie;
4) deprecierea încrederii publicului în magistrati si Justitie prin asocierea imaginii acestora cu încalcarea unor prevederi legale prin întreruperea activitatii;
5) ineficienta întreruperii activitatii ca metoda pentru solutionarea pachetului de revendicari ale magistratilor, altele decât cele de natura salariala si bugetare, care presupun o actiune institutionala în timp si nu pot fi rezolvate pe loc, chiar si sub presiunea protestului;
6) afectarea sigurantei cetatenilor si a securitatii juridice în cazul perpetuarii protestului în forma încetarii activitatii de judecata.
Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti propune urmatorii pasi institutionali pentru normalizarea situatiei si continuarea eforturilor comune pe termen mediu pentru ameliorarea starii Justitiei:
A. În perioada imediat urmatoare
1) reluarea functionarii normale a instantelor si parchetelor începând cu 11 septembrie 2009;
2) adoptarea de catre Parlament a legii salarizarii într-o forma adecvata statutului constitutional al puterii judecatoresti;
3) alocarea fondurilor suficiente pentru bunuri si servicii în sistemul judiciar si penitenciar;
4) angajarea de întâlniri tripartite minister – CSM – asociatii ale magistratilor pentru analizarea cauzelor care au condus la blocarea situatiei si discutarea unei agende comune pe termen mediu si lung.
B. Pe termen mediu
5) armonizarea eforturilor ministerului, CSM-ului si asociatiilor profesionale pentru obtinerea pentru 2010 a unui buget care sa asigure aplicarea legii salarizarii, fonduri suficiente pentru bunuri si servicii, deblocarea posturilor vacante în sistemul judiciar si penitenciar, rezolvarea deficitului de resurse umane, pregatirea implementarii noilor coduri;
6) elaborarea unei agende minimale a unor obiective strategice pentru Justitie, care sa fie promovata în comun de minister, CSM si asociatii profesionale pâna la asumarea ei de catre toate partidele politice parlamentare.
C. Pe termen lung
7) bugetarea corespunzatoare a Justitiei prin programe multianuale începând cu 2010 (în special pe capitolele de investitii, bunuri si servicii, pregatire profesionala), tinând cont de necesitatea implementarii noilor Coduri;
8) cresterea personalului în cadrul tuturor categoriilor din Justitie;
9) gestionarea eficienta a fondurilor, inclusiv prin introducerea managerului de instanta, dupa model european, masura care poate permite transferul administrarii bugetelor în viitor;
10) regândirea structurii personalului Ministerului Public, în contextul regândirii întregului sistem judiciar;
11) transmiterea unui mesaj clar si constant, nu numai din partea Guvernului, ci, în general, din partea spectrului politic, de considerare a statutului magistratilor, ca membri ai unei puteri egale în stat;
12) abordarea unei atitudini obiective si constructive a magistratilor fata de lipsa de performanta a sistemului.
Credem ca este necesaraadoptarea de catre CSM a unei pozitii constructive si responsabile în vederea încetarii protestelor si a reluarii activitatii instantelor. Procurorul General are de asemenea obligatia, în opinia noastra, sa-si continue eforturile pentru normalizarea activitatii în parchete, inclusiv prin mesaje publice sau în interiorul sistemului. Asociatiile profesionale ar putea face la rândul lor un pas în directia deblocarii situatiei. Chiar si în lipsa unor astfel de abordari rezonabile, consideram ca sefii instantelor si parchetelor au datoria sa aleaga între radicalismul unor lideri si datoria fata de lege. Pozitia Curtii de Apel Timisoara, care pune accent pe necesitatea îndeplinirii atributiilor prevazute de lege, este un exemplu în acest sens.
Credem ca fiecaredintre puterile statului trebuie sa-si reevalueze abordarea fata de celelalte, plecând de la datoria constitutionala comuna fata de asigurarea functionarii institutiilor statului. Executivul si Legislativul trebuie sa puna în opera un program multianual de bugetare adecvata a Justitiei. Salariile, logistica si infrastructura Justitiei trebuie sa ajunga rapid la nivelul Poloniei sau Ungariei, iar pe termen mediu, la cel al statelor din vestul Europei. Partidele politice au datoria morala sa subscrie unei agende comune pentru consolidarea rapida a puterii judecatoresti, obiectiv propus de Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti în 2008, reluat în 2009, si pe care vom continua sa-l sustinem.
La rândul lor, unii dintre reprezentantii puterii judecatoresti trebuie sa abandoneze teza autarhismului si izolationismului acesteia si sa interactioneze inteligent si responsabil cu celelalte puteri. Excesul de putere în reglementare legislativa sau în jurisprudenta trebuie eliminat, confruntarea înlocuita de cooperare institutionala. Conditiile sunt însa încrederea în celalalt si recunoasterea propriilor probleme.
Este crucial pentru viitorul sistemului judiciar sa îsi recunoasca deschis propriile probleme, sa le exhibe si sa le rezolve cu intransigenta.
În ceea ce priveste finantarea, este necesara cresterea fondurilor alocate pentru investitii, care trebuie sa tina pasul cu necesitatea maririi numarului de judecatori, procurori, personal auxiliar si de probatiune. Este necesara nu doar deblocarea posturilor vacante, ci si suplimentarea lor având în vedere ca personalul din Justitie este subnumeric fata de sarcinile la care este chemat sa faca fata. În plus, cresterea numarului de personal este justificata atât de buna înfaptuire a actului de justitie, cât si de intrarea în vigoare a noilor Coduri. Asadar, cresterea numarului de personal va impune majorarea atât a bugetului pentru salarii, cât si a celui pentru investitii în “infrastructura judiciara”, întelegând prin aceasta sedii, informatica, alte bunuri si servicii.
De altfel, criza de resurse umane este una din vulnerabilitatile sistemului, fapt remarcat si de Raportul de tara pe Justitie din iulie 2009. Pentru a face fata provocarilor prezente si viitoare, este nevoie de o atractivitate crescuta a profesiilor din sistemul judiciar, aceasta însemnând salarii si conditii decente de munca.
Concluzionând, putem sa ne punem în mod realist problema implementarii codurilor numai în conditiile unei bugetari multianuale corespunzatoare. Monitorizarea ar putea fi ridicata într-o perspectiva rezonabila, numai daca Politicul face din Justitie o prioritate, inclusiv financiara. Avem în vedere în primul rând investitiile, cheltuielile de capital, de bunuri si servicii.
În paralel cu eforturile de rezolvare a crizei declansate de proteste, Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti îsi continua agenda institutionala care tine exclusiv de propriile atributii, în primul rând de elaborarea proiectelor de acte normative si strategii dedicate sistemului judiciar. Lucram la propuneri legislative, precum recuperarea taxelor de timbru ca sursa importanta de venit pentru administrarea justitiei.
Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti a fost si ramâne deschis consultarilor cu privire la prioritatile mentionate mai sus, a caror rezolvare este conditionata de armonizarea institutionala, dar care ramân blocate atât timp cât activitatea nu va reintra în normal. Ministerul este pregatit sa continue dialogul pe aceste teme cu reprezentantii magistratii, dialog obturat din cauza protestelor.
În ce priveste rolul Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, pentru o mai buna comunicare cu magistratii, dialogul ministerului cu CSM va fi dublat permanent de cel cu asociatiile profesionale ale magistratilor si triplat de cel direct cu magistratii, prin întâlniri sau videoconferinte. Scopul este armonizarea eforturilor comune pentru sustinerea intereselor puterii judecatoresti.
Sursa: www.just.ro