Guvernul a hotarât sa-si asume raspunderea pentru adoptarea Codului penal si a Codului civil

Noile coduri reprezinta un punct de cotitura în reforma justitiei din România, venind si în întâmpinarea cerintelor Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare. 

Procesul de elaborare a codurilor, la care au contribuit cadre universitare, experti si practicieni din domeniu, a fost unul de durata si a inclus dezbateri publice de amploare înaintea transmiterii proiectelor catre Parlament.

În cadrul dezbaterilor din Parlament, proiectul Codului penal si proiectul Codului civil au suferit o serie de modificari care au contribuit la îmbunatatirea calitatii acestora, cu mentinerea principiilor si structurii formei initiale transmise de guvern.

• NOUL COD PENAL

Proiectul noului Cod penal simplifica reglementarile în domeniu, ceea ce va facilita aplicarea lor unitara si cu celeritate de catre organele judiciare. De asemenea, proiectul urmareste asigurarea satisfacerii exigentelor decurgând din principiile fundamentale ale dreptului penal consacrate de Constitutie si din pactele si tratatele privind drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte. În acelasi timp, noul Cod penal transpune reglementari adoptate la nivelul UE si armonizeaza dreptul penal material român cu sistemele celorlalte state membre.

Proiectul noului Cod penal cuprinde o reasezare în limite normale a tratamentului sanctionator. S-a pornit de la faptul ca, asa cum au demonstrat studiile realizate în ultimul deceniu, combaterea eficienta a criminalitatii depinde, în primul rând, de solutionarea cu celeritate a dosarelor si aplicarea sanctiunilor prevazute de legislatie.

Precizam ca proiectul Codului penal trebuie corelat cu proiectul Codului de procedura penala, ceea ce va conduce la simplificarea procedurilor de judecata si scurtarea procesului penal. Spre exemplu, proiectul Codului de procedura penala prevede doar o singura cale de atac, spre deosebire de doua cai de atac prevazute în prezent.

În cadrul dezbaterilor din Parlament, nivelul sanctionator a fost în mare parte mentinut, dar a suferit si unele modificari în sensul cresterii sau reducerii pedepselor pentru anumite infractiuni. Astfel, au fost reduse limitele de pedeapsa pentru infractiuni precum: uciderea la cererea victimei; uciderea ori vatamarea nou-nascutului savârsita de catre mama; favorizarea faptuitorului; sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri. Pe de alta parte, au fost majorate limitele de pedeapsa pentru anumite infractiuni, cum ar fi: infractiunile de coruptie (darea de mita, traficul de influenta, abuzul sau neglijenta în serviciu), tortura, camata, pornografia infantila. De asemenea, în privinta infractiunii de vatamare corporala, s-a revenit la sistemul de încadrare juridica a faptei în functie de numarul de zile de îngrijiri medicale. 

De precizat ca, în ceea ce priveste pedepsele pentru coruptie, odata cu transmiterea codurilor catre Parlament, s-a constatat ca este necesara mentinerea faptelor de coruptie în Legea nr. 78/2000, punct de vedere împartasit si de Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti.

• NOUL COD CIVIL

Prin Proiectul noului Cod civil s-a urmarit crearea unui cadru legislativ modern, care sa raspunda nevoilor de reformare a institutiilor si sa reflecte realitatile si cerintele societatii românesti actuale. Noul Cod civil raspunde, în egala masura, exigentelor ce decurg din angajamentele asumate de România în cadrul procesului de integrare europeana si din statutul tarii noastre de stat membru în UE. 

De asemenea, printre obiectivele noului proiect de lege s-a aflat si principiul reglementarii raporturilor de drept privat într-un singur cod, prin încorporarea reglementarilor privitoare la persoane, relatiile de familie si relatiile comerciale, precum si la dispozitii de drept international privat. Totodata s-a urmarit si dezvoltarea mediului de afaceri, atât prin revizuirea reglementarii contractelor, cât si prin includerea reglementarii unor contracte specifice lumii bancare. Pentru prima data, în Codul civil, s-a dorit reglementarea unor drepturi ce nu erau consacrate legislativ sau existau doar la nivel constitutional.

În cadrul dezbaterilor din Parlament, proiectul noului Cod civil a suferit o serie de modificari care au vizat aspecte precum regândirea dispozitiilor cuprinse în sectiunea referitoare la „respectul vietii private si al demnitatii persoanei” si „apararea drepturilor nepatrimoniale”, ca urmare a discutiilor cu reprezentanti ai societatii civile. Astfel, din proiectul initial au fost eliminate urmatoarele masuri pe care instanta le-ar fi putut dispune, la cererea persoanei ale carei drepturi nepatrimoniale au fost încalcate/amenintate, pentru restabilirea dreptului pretins: “sechestrarea, distrugerea, confiscarea sau retragerea din circulatie a bunurilor ori a mijloacelor care au servit sau au fost destinate sa serveasca la savârsirea faptei prejudiciabile” si “obligarea autorului, pe cheltuiala sa, la publicarea hotarârii de condamnare sau la plata unei sume de bani în folosul unei persoane juridice fara scop patrimonial care desfasoara o activitate de binefacere”.

În ceea ce priveste, spre exemplu, divortul, acesta poate fi realizat cu acordul sotilor nu numai pe cale administrativa, ci si prin procedura notariala. De asemenea, perioada separarii a fost redusa de la 5 la 2 ani pentru ca aceasta perioada sa constituie motiv de divort. În timpul dezbaterilor parlamentare, a fost introdusa o prevedere prin care încheierea casatoriei între persoanele de acelasi sex este interzisa în România, iar cele încheiate în strainatate nu sunt recunoscute. Potrivit proiectului, nu sunt recunoscute nici parteneriatele civile încheiate în strainatate, indiferent daca acestea au fost încheiate între peroane de acelasi sex sau de sex opus.

Alte modificari vizeaza, spre exemplu, conditiile în care se poate realiza prelevarea de organe de la persoanele decedate (numai cu acordul scris, exprimat în timpul vietii, de persoana decedata sau cu acordul scris al rudelor).