Este un an foarte important pentru justitia româneasca. În luna iulie va veni un raport, Raportul de tara al Comisiei Europene, în care vom afla daca scapam de monitorizare si de pericolul activarii clauzei pe justitie. Despre reforma în acest domeniu, opinia presedintelui Instantei Supreme
Reporter: Buna dimineata. Multumesc ca sunteti aici la RFI, domnule Popa.
Nicolae Popa: Buna dimineata.
Reporter: V-as întreba, pentru început, la ce va asteptati dumneavoastra de la acest raport? Cum va arata?
Nicolae Popa: Raportul, care este pregatit de altfel de rapoartele prezentate în mod intermediar, pâna acum, va fi o oglinda a unor transformari pe care le-a suferit actul de justitie, aplicarea legii în procesul judiciar în România si, evident, de neîmplinirile acestui proces de transformare, pe care toata lumea o urmareste si pe care îl imagineaza în mod diferit, un pol al societatii sau un centru de putere al societatii. În fond, justitia se afla în plan european într-un proces de transformare si justitia în România nu putea sa faca abstractie de acest proces.
Reporter: Va asteptati sa predomine în acest raport aspectele pozitive sau mai degraba cele negative?
Nicolae Popa: Eu cred ca va fi un raport echilibrat, în care sa fie evidentiate în mod egal si partile pozitive si cele mai putin favorabile ale procesului de transformare a justitiei din România.
Reporter: Ministrul Justitiei, domnul Predoiu, spunea recent ca ministerul a facut tot ceea ce tinea de el pentru ca acest raport sa fie pozitiv. Este chiar asa? Si, de fapt, unde se afla cheia pentru ca acest raport sa fie într-adevar bun pentru România?
Nicolae Popa: Sigur, din perspectiva unui mecanism, unul din cadru-interlocutor este Ministerul Justitiei si cel mai important, pentru ca în procesul acesta de identitate europeana guvernele sunt cele cu care se discuta în procesele de preaderare si apoi de postaderare. Dar cheia nu se afla nu numai acolo, nu numai la autoritatea administrativa din domeniul justitiei. Sa nu uitam ca 2/3 din sarcinile traditionale ale unei autoritati centrale administrative în domeniul justitiei au trecut deja la CSM. Deci, Ministerul Justitiei, sub aspectul construirii unor proiecte, este clar, ramâne un cadru-interlocutor, în aceeasi masura însa trebuie implicat într-un asemenea dialog CSM si instantele de judecata, începând cu Suprema Instanta, desigur.
Reporter: Cum ramâne cu parlamentul? Sunt câteva dosare restante acolo, dosare care înca nu au primit avizul parlamentarilor.
Nicolae Popa: Da, este o chestiune care tine de evolutia structurilor parlamentare si din aceasta perspectiva noi nu avem decât sa ne asteptam la o perfectionare a cadrului legislativ si, mai ales, la o înaintare a dosarelor în mod neîntârziat la instante. Dar evident ca transformarea justitiei nu înseamna numai acest lucru sau nu trebuie sa fie rezumata la un asemenea lucru, pentru ca, daca stam sa ne gândim bine, aceasta stopare a unor dosare, a câtorva dosare care sunt acolo, tin de zona penalului, iar focalizarea aceasta excesiva sau uneori exclusiva pe zona penalului este de neînteles, întrucât justitia nu înseamna înainte de toate drept penal sau transformarea dreptului penal în numarul de cauze care se afla în lucru, pe rolul instantelor judecatoresti, într-un an. Aceste cauze penale nu acopera decât aproximativ 18%.
Reporter: Bun, dar Comisia Europeana asta vrea, practic, rezultate în lupta cu mica si marea coruptie.
Nicolae Popa: Evident, si acest lucru este un lucru extraordinar de important si trebuie sa se faca pasi semnificativi în rezolvarea unor asemenea cauze de natura penala.
Reporter: Suntem restanti aici?
Nicoale Popa: Aici, în ceea ce priveste cauzele pe rolul Instantei Supreme, ele se desfasoara potrivit regulilor procedurale. Sunt cauze care s-au terminat, în care s-au pronuntat sentinte, sunt cauze care sunt pe rol, ce se instrumenteaza potrivit etapelor obisnuite ale unui asemenea dosar si sunt cauze care nu au ajuns pe rol.
Reporter: Si sunt alte cauze, la alte instante poate, care, în fine, dureaza foarte mult. Cum se explica asta?
Nicolae Popa: În general, în instrumentarea unor asemenea cauze sensibile se concentreaza si eforturile imaginative de multe ori ale apararii. Ei sunt trimisi în judecata ca orice alta persoana care a savârsit o infractiune si se bucura de aceeasi garantie, de aceleasi garantii procesuale.
Reporter: Dar nu vi se pare ca România se transforma încet-încet sau deja a facut-o în ultimii ani într-o tara a avocatilor foarte buni, adica, practic, oameni urmariti pentru acte de coruptie, pentru suspiciuni de coruptie sunt salvati de acesti avocati pe asa-nimite chichite avocatesti?
Nicolae Popa: Da, da si aceste, cum le-ati spus dumneavoastra, chichite sunt, de fapt, anumite aparari, care ridica în atentie anumite aspecte, care au în vedere modul de desfasurare a urmaririi penale. Si evident ca o asemenea concentrare de inteligente la nivelul apararii, asa cum ati spus dumnevoastra, ca sunt antrenate minti luminate, dar sa stiti ca asemenea lucruri se întâmpla si în celelalte dosare, în dosarele comerciale foarte importante sau care au valori în spate, valori imense, sunt, la fel, avocati, numai ca aici societatea nu este atât de interesata.
Reporter: Asta ce înseamna, de fapt, ca anumite dosare sunt facute destul de slab, nu?
Nicolae Popa: Nu. Daca luati exemplul restituirii unor dosare categorisite de mare coruptie, la organul de urmarire penala acest lucru s-a facut nu pentru ca organul de urmarire penala nu a aplicat bine legea atunci când a desfasurat cercetarea penala, ci pentru faptul ca acolo s-au ridicat niste exceptii, ca instanta de control constitutional, Curtea Constitutionala a admis exceptiile de neconstitutionalitate împotriva unor texte din procedura penala si, în mod firesc, judecatorul a constatat nulitatea urmaririi penale, în baza unor texte care erau lovite de neconstitutionalitate.
Reporter: Am înteles.
Nicolae Popa: Si în acest fel lucrurile, iata, sunt conjugate si responsabilitatile se împart, în sensul ca cei care au introdus în legislatia procedural penala anumite texte, care aveau vicii de constitutionalitate, sunt la fel de vinovati ca cei care au desfasurat, care ar fi putut desfasura o activitate de cercetare, daca era cazul, în afara unui cadru legal.
Reporter: În fix 30 de secunde, va rog domnule Nicolae Popa, v-as întreba acum, la final, cum apreciati aceasta lege, aceste discutii asupra legii unice a salarizarii? Magistratii sunt nemultumiti, nu vor sa intre sub incidenta acestei legi.
Nicolae Popa: Nu, la magistrati s-au ridicat anumite aspecte legate de statutul lor, care este legat si de drepturile pe care le au ei, statutul acesta, dar el este legat si de alte aspecte, pe care opinia publica le-a trecut în rutin, pentru ca a existat o concentrare a atentiei doar de aspectele salariale si acest lucru a facut sa se creada ca ei nu doresc. În realitate, reprezentantii CSM acum participa, chiar la ora aceasta cred ca sunt la Ministerul Muncii, participa la fixarea unor reguli de salarizare, care vor fi sau nu vor fi într-o lege unica, are mai putina importanta, important este ca statutul magistratului sa fie respectat.
Reporter: Am înteles. Multumesc foarte mult pentru aceste precizari, domnule Popa.
Sursa: Radio France Internationale