Declaratia domnului judecator Viorel-Virgil Andreies, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la continutul cererii de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala adresata Curtii Constitutionale, privind starea de subfinantare cronica a sistemului judiciar si legea unica de salarizare

Având în vedere cererea tuturor judecatorilor si procurorilor manifestata în cadrul Adunarilor generale de la toate instantele si parchetele din tara si, având în vedere atributul constitutional pe care îl am, am sesizat astazi Curtea Constitutionala  cu un conflict juridic de natura constitutionala între autoritatea judecatoreasca, reprezentanta de Consiliul Superior al Magistraturii si autoritatea executiva, reprezentata de Guvernul României si Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, cu privire la acest conflict, care de altfel se refera la patru elemente, fiecare dintre ele luat separat reprezentând în sine un conflict juridic de natura constitutionala. Curtea Constitutionala este chemata sa se pronunte asupra încalcarii în mod repetat de catre Guvernul României si Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, al rolul constitutional al Consiliului Superior al Magistraturii în calitatea de garant al independentei  justitiei.

1. Afectarea grava a independentei justitiei prin subfinantarea cronica a sistemului judiciar, în conditiile prorogarii, amânarii repetate prin ordonante de urgenta adoptate de Guvern a termenului de predare – preluare a bugetului instantelor judecatoresti de la Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti spre Înalta Curte de Casatie si Justitie.

2. Afectarea grava a independentei justitiei prin nesolicitarea avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii asupra actelor normative de adoptare si respectiv rectificarea bugetului de stat.

3. Omisiunea Guvernului de a solicita avizul Consiliului Superior al Magistraturii – avizul consultativ – asupra proiectului de acte normative care privesc activitatea autoritatii judecatoresti. În perioada 2005-2009 au fost adoptate 77 de acte normative care vizeaza activitatea autoritatii judecatoresti fara avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

4. Al patrulea element de conflict se refera la desfasurarea unei activitati de control de catre Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti la unele instante judecatoresti vizând aspecte care tin de activitatea Consiliului Superior al Magistraturii.

În concret, în cursul acestui an s-au efectuat controale la Curtea de Apel Tg. Mures, Tribunalul Mures, Curtea de Apel Alba, Curtea de Apel Cluj si Tribunalul Cluj asupra unor aspecte care tin de cariera magistratului, exercitarea functiei de executie si/sau conducere si evaluarea activitatii magistratilor. Aceste verificari se pot face numai de catre Consiliul Superior al Magistraturii, abilitat prin Constitutie si legi organice la aceste activitati. În acest fel apare evidenta încalcarea art. 1 alin. (4) din Constitutia României, potrivit caruia statul se organizeaza în baza principiului separatiei puterilor în stat: puterea legislativa, executiva si judecatoreasca si în cadrul democratiei constitutionale. Nu poate exista separatie si echilibru al puterilor în conditiile în care o putere nesocoteste atributiile altei puteri si o împiedica pur si simplu sa-si exercite rolul sau constitutional.

În concluzie, actiunile sau dupa caz omisiunile Guvernului României în ceea ce priveste amânarea repetata a termenului de preluare a bugetului instantelor de catre Înalta Curte de Casatie si Justitie, nesolicitarea avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la legile de adoptare a bugetului sau, dupa caz, de rectificare, nesolicitarea avizului consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la 77 de acte normative care vizeaza activitatea autoritatii judecatoresti si efectuarea unor verificari de catre Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti prin serviciul de audit asupra unor atributii care vizeaza cariera magistratului si evaluarea acestuia sunt, dupa parerea noastra, de natura sa genereze acest conflict juridic de natura constitutionala.

Începând cu anul 2005 Consiliului Superior al Magistraturii a atentionat în mod constant Guvernul si Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti cu privire la necesitatea solicitarii avizelor conforme sau consultative, dupa caz.

În concluzie, am solicitat Curtii Constitutionale sa se pronunte cu privire la acest conflict juridic de natura constitutionala.

A doua tema a declaratiei de azi este finantarea sistemului judiciar si as dori sa atrag atentia asupra subfinantarii cronice în momentul de fata a sistemului judiciar.

În concret, vreau sa va spun ca nu mai sunt bani de citatii de câteva saptamâni, ca de câteva luni nu s-au mai platit utilitatile, iar la unele instante si parchete judecatorii si procurorii fac cheta pentru a cumpara consumabile, respectiv hârtie si pixuri. Aceasta subfinantare poate bloca în orice moment sistemul judiciar, aspect care va afecta siguranta nationala a statului român. În egala masura bugetul insuficient al instantelor si parchetelor afecteaza liberul acces la justitie, drept consacrat de art. 21 din Constitutia României, în forma îngradirii acestui drept si a nesolutionarii cauzelor într-un termen rezonabil.

Va reamintesc ca aceasta situatie, jalnica a bugetelor instantelor si parchetelor are loc în urmatoarele conditii: taxele de timbru si timbru judiciar încasate de instante au fost transferate prin Legea nr. 76/2009 la bugetul primariilor, care nu au nicio legatura cu instantele si parchetele. Din calculele noastre aceste taxe ar acoperi aproximativ 68-70% din necesarul sistemului judiciar. Alte surse de finantare care, dupa parerea noastra, ar trebui sa ramâna în sistemul judiciar sunt amenzile judiciare, precum si confiscarile pe care le pronunta parchetele si instantele judecatoresti si, în fine, exista activitati efectuate de catre judecatori anume delegati, cum este cea de la Registrul Comertului, care aduce sume foarte mari din taxele care se percep. Credem ca se cuvine ca cel putin 25% din aceste taxe sa fie alocate sistemului judiciar, având în vedere ca responsabilitatea si activitatea principala la Registrul Comertului apartine judecatorilor delegati.

Doresc sa subliniez ca puterea judecatoreasca este singura dintre cele trei puteri ale statului care aduce venituri la bugetul de stat iar aceste venituri trebuie sa fie alocate sistemului judiciar, asa cum se întâmpla în orice tara din Europa.

A treia tema a declaratiei mele de azi vizeaza legea unica de salarizare.

Magistratii sunt singura categorie de bugetari pentru care exista cea mai mare gama de obligatii, interdictii si incompatibilitati care le afecteaza lor si familiilor lor o serie de drepturi prevazute în Conventia Europeana a Drepturilor Omului, cum este: dreptul la proprietate, dreptul la libera asociere, dreptul la libera exprimare. Si va dau câteva exemple: singura sursa de venit pentru magistrati este salariul. Magistratii nu pot ei sau membri familiilor lor sa desfasoare activitati comerciale, nu pot fi asociati,  nu pot fi actionari la societati comerciale, nu-si pot exprima liber convingerile pe care le au.

Doresc sa subliniez cu toata fermitatea ca magistratii români nu solicita privilegii. Ei solicita compensatii pentru toate obligatiile, incompatibilitatile, interdictiile si un statut salarial decent care sa le asigure independenta.

Am refuzat, la cererea adunarilor generale ale judecatorilor si procurorilor sa participam la discutiile pe legea unica de salarizare din urmatoarele motive: la elaborarea principiilor legii unice de salarizare puterea judecatoreasca nu a fost consultata. Aceste principii nu tin cont de obligatiile, interdictiile aratate mai sus si statutul de independenta al magistratului. Participarea la aceste discutii ar însemna acceptarea tacita de catre magistrati a acestor principii.

Doresc sa va anunt ca la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii este în stare avansata elaborarea unui proiect de salarizare al magistratilor. Acest proiect va fi supus dezbaterii colectivelor de judecatori si procurori, asociatiilor profesionale a magistratilor si  dezbaterii publice pentru societatea civila.

În aprecierea noastra ca o solutie de compromis, având în vedere si acordul cu Fondul Monetar International care a fost semnat, credem ca exista o singura solutie în sensul ca proiectul de salarizare al magistratilor elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii sa fie inclus într-un capitol distinct din legea unica de salarizare.