Codul penal si coruptia din România

A atras atentia din prima clipa intentia Ministerului de Justitie de a diminua pedepsele pentru faptele de coruptie. Ministrul de Justitie a si argumentat, la un moment dat, pe larg, ca este vorba de o punere de acord a legislatiei românesti cu cea europeana.

Argumentatia nu a convins foarte multa lume. Sa micsorezi pedepsele pare sa fie mai curând ca un act de clementa. Dupa o campanie insistenta a societatii civile si presedintele Traian Basescu a admis ca reducerea pedepselor pentru faptele de coruptie nu ar fi cea mai buna varianta.

Cu toate acestea, în mediile juridice atât din Parlament, cât si din afara Parlamentului pare sa aiba câstig de cauza ideea ca nu marimea pedepselor ar descuraja coruptia, ci mai curând certitudinea ca aceste fapte sunt condamnate. Or în România, legile prevad astazi pedepse foarte mari, dar nu a fost condamnat nimeni.

În fine, în Comisia parlamentara anume instituita care dezbate Codul penal si faptele de coruptie domina, de asemenea, tendinta de reducere a pedepselor. Exista aici, însa, si un alt rationament, unul politic, care nu are legatura cu gândirea juridica. În Uniunea Europeana exista pentru aceleasi fapte pedepse mai mici.

Asadar, de ce ar trebui România sa ridice pedepsele? România se considera, asadar, discriminata. În partea stânga social democrata, dar si în partea cealalta, a Partidului Democrat-Liberal, sunt tot mai multi politicieni care denunta mecanismul de monitorizare pe justitie si care cred ca România ar trebui sa pretinda un tratament egal cu alte tari europene.

Adrian Severin a fost cel mai hotarât politician care a denuntat mecanismul de monitorizare pe justitie, iar mai nou si Traian Ungureanu, care candideaza din partea Partidului Democrat-Liberal pentru Parlamentul European, a apreciat ca ar fi mai bine fara monitorizare.

În Parlamentul European opiniile sunt, însa, cu totul diferite. Acolo s-a constituit, deja, o majoritate de stânga si de dreapta fara exceptie care a cerut ferm Comisiei Europene sa înaspreasca conditiile de monitorizare pentru România si pentru Bulgaria. Ceea ce se vede atât din tara, cât si din afara ei este ca pâna acum pentru faptele de coruptie nu a fost condamnat nimeni. În schimb, se pierde foarte multa vreme pe discutii colaterale.

Sursa: Deutsche Welle