„Criza de încredere în justitie este rezultatul direct al experientei pe care oamenii de rând o traiesc în fiecare zi si este o experienta care creeaza sentimentul inegalitatii în fata justitiei”.
Criza de încredere este evidenta când avem în vedere starea justitiei, domeniu care s-a confruntat cu numeroase blocaje politice în ultimii ani. Desi s-au înregistrat progrese importante, dupa doi ani de la aderarea României ni se cere sa depunem în continuare eforturi pentru a atinge pe deplin criteriile de aderare de la Copenhaga. Desi toate partidele si-au declarat unanim sprijinul pentru reforma justitiei la consultarile pe care le-am avut în august anul trecut, deciziile ulterioare ale clasei politice nu au confirmat în totalitate aceste angajamente.
Criza de încredere în justitie este rezultatul direct al experientei pe care oamenii de rând o traiesc în fiecare zi si este o experienta care creeaza sentimentul inegalitatii în fata justitiei. În afara de zona marii coruptii, eficienta actului de justitie trebuie sa se vada si în cazurile de zi cu zi. Eliberarea unor persoane suspectate de infractiuni grave, care pun în pericol ordinea publica si siguranta cetateanului, nu face decât sa erodeze încrederea oamenilor în dreptatea magistratilor. Termenele lungi de judecata descurajeaza cetatenii sa se adreseze instantelor si îi încurajeaza sa îsi faca singuri dreptate. Avem obligatia ca, prin noile Coduri, sa corectam aceste realitati.
În domeniul justitiei este nevoie de un efort sustinut din partea tuturor institutiilor cu responsabilitati si ma refer aici, în mod special, la Parlament, Guvern, Consiliul Superior al Magistraturii si Agentia Nationala de Integritate. Avem de îndeplinit cerintele din cele patru obiective de referinta din ultimul Raport de tara, dupa cum urmeaza:
Primul obiectiv este asigurarea unei transparente si eficiente sporite a actului de justitie, în special prin consolidarea capacitatii Consiliului Superior al Magistraturii. Adoptarea noilor coduri de procedura civila si penala, precum si raportarea si monitorizarea impactului acestora.
Pentru ca în clasa politica este o dezbatere pe tema Codurilor, vreau sa stiti ca angajamentul României a fost ca aceste coduri, penal, civil, de procedura penala si civila vor fi adoptate în Parlament pâna la 1 ianuarie 2009, deci 31 decembrie 2008.
Termenul este depasit si de aceea s-a ajuns la solutia unor angajari de raspundere. Consolidarea Agentiei Nationale de Integritate, astfel încât aceasta sa fie competenta sa verifice averea, incompatibilitatile si potentialele conflicte de interese, precum si sa emita hotarâri cu caracter obligatoriu pe baza carora sa se poata aplica sanctiuni disuasive, este al doilea obiectiv al Raportului.
Al treilea obiectiv este continuarea realizarii unor anchete profesionale si impartiale în cazul sesizarilor de coruptie la nivel înalt.
Si, în sfârsit, al patrulea obiectiv este adoptarea unor masuri suplimentare de prevenire si de lupta împotriva coruptiei, în special în administratia locala.
Acesta reprezinta doar un extras din mesajul Presedintelui României. Textul integral îl puteti consulta pe www.presidency.ro