În Monitorul Oficial nr. 555 din 28 iulie a.c. a fost publicat Ordinul nr. 923/2014 al Ministerului Finanţelor Publice pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv şi a Codului specific de norme profesionale pentru persoanele care desfăşoară activitatea de control financiar preventiv propriu.


Descoperă Raftul Legalis® – cea mai flexibilă soluție de doctrină online


În extras

A.

Dispoziţii generale

1.

Scopul controlului financiar preventiv şi categoriile de operaţiuni asupra cărora se exercită

1.1. Controlul financiar preventiv are drept scop identificarea proiectelor de operaţiuni (denumite în continuare operaţiuni) care nu respectă condiţiile de legalitate şi regularitate şi/sau, după caz, de încadrare în limitele şi destinaţia creditelor bugetare şi de angajament şi prin a căror efectuare s-ar prejudicia patrimoniul public şi/sau fondurile publice.

1.2. Fac obiectul controlului financiar preventiv operaţiunile care vizează, în principal:

– angajamentele legale şi angajamentele bugetare*);

– deschiderea şi repartizarea de credite bugetare;

– modificarea repartizării pe trimestre şi pe subdiviziuni a clasificaţiei bugetare a creditelor aprobate, inclusiv prin virări de credite;

– ordonanţarea cheltuielilor;

– constituirea veniturilor publice, în privinţa autorizării şi stabilirii titlurilor de încasare;

– concesionarea sau închirierea de bunuri aparţinând domeniului public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale;

– vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri aparţinând domeniului privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale;

– alte categorii de operaţiuni stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.

1.3. În funcţie de specificul entităţii publice, conducătorul acesteia decide exercitarea controlului financiar preventiv şi asupra altor categorii de operaţiuni.

2.

Entităţile publice la care, potrivit legii, se organizează controlul financiar preventiv

2.1. Entităţile publice, în înţelesul legii, la care se organizează controlul financiar preventiv sunt:

– autorităţile publice şi autorităţile administrative autonome;

– instituţiile publice aparţinând administraţiei publice centrale şi locale şi instituţiile publice din subordinea acestora;

– regiile autonome de interes naţional sau local;

– companiile sau societăţile naţionale;

– societăţile comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritorială deţine capitalul majoritar şi utilizează/administrează fonduri publice şi/sau patrimoniu public;

– agenţiile, cu sau fără personalitate juridică, care gestionează fonduri provenite din finanţări externe rambursabile sau nerambursabile;

– Ministerul Finanţelor Publice, pentru operaţiunile de trezorerie, datorie publică, realizarea veniturilor statului şi a contribuţiei României la bugetul Uniunii Europene;

– autorităţile publice executive ale administraţiei publice locale, pentru operaţiunile de datorie publică şi realizarea veniturilor proprii.

2.2. Entităţile publice prin care se realizează veniturile statului sau ale unităţilor administrativ-teritoriale organizează controlul financiar preventiv conform normelor specifice elaborate în funcţie de modalităţile prevăzute de legislaţia fiscală pentru stabilirea titlurilor de încasare şi pentru reducerea, eşalonarea sau anularea acestora.

Regiile autonome, companiile/societăţile naţionale, precum şi societăţile comerciale la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale deţin capitalul majoritar elaborează, de asemenea, norme specifice de control financiar preventiv, ţinând cont de legislaţia aplicabilă entităţilor care sunt organizate şi funcţionează în regim comercial.

2.3. Instituţiilor publice care administrează patrimoniul public şi gestionează fonduri publice le sunt aplicabile Cadrul general al operaţiunilor supuse controlului financiar preventiv (cadrul general), precum şi listele de verificare, prevăzute în anexa nr. 1.1 la prezentele norme metodologice.

În raport cu specificul entităţilor publice, conducătorii acestora dispun particularizarea, dezvoltarea şi actualizarea cadrului general, precum şi detalierea prin liste de verificare a obiectivelor verificării, pentru fiecare operaţiune cuprinsă în cadrul specific al entităţii publice.

Listele de verificare constituie un ghid în exercitarea controlului financiar preventiv de către persoanele desemnate, aceste persoane având totodată şi obligaţia de a formula propuneri de perfecţionare a listelor respective. În funcţie de propunerile primite, de modificările legislative sau de alte condiţii apărute, conducătorii entităţilor publice aprobă modificări ale listelor de verificare, asigurând astfel actualizarea acestora.

2.4. Controlul financiar preventiv asupra operaţiunilor care reprezintă recuperări de sume utilizate şi constatate ulterior ca necuvenite – atât pentru fonduri interne, cât şi pentru cele aferente finanţărilor de la Uniunea Europeană – se organizează, la structurile responsabile pentru recuperarea unor astfel de sume, conform normelor metodologice specifice.

2.5. În toate cazurile în care entităţile publice gestionează fonduri provenite din finanţări externe, în normele de exercitare a controlului financiar preventiv se integrează şi procedurile prevăzute de regulamentele organismelor finanţatoare.