Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 581 alin. 1 și 4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială „Centrul Medical Mipet“ – S.R.L. din București în Dosarul nr. 1.347/1.259/2008 al Tribunalului Comercial Argeș.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 665D/2009, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 581 alin. 4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Gheorghe Pantazi, Ioana Pantazi și Florentina Pantazi în Dosarul nr. 3.847/129/2007 al Judecătoriei Bolintin Vale.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
De asemenea, președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 713D/2009, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 581 și 582 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Tatiana Rodica Cravețchi în Dosarul nr. 920/245/2009 al Judecătoriei Iași.
La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției. Lipsesc părțile Brandmann Mark și Gheorghe Clapon, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere că obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 589D/2009, nr. 665D/2009 și nr. 713D/2009 este similar, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Partea prezentă este de acord cu conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, deliberând, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 665D/2009 și nr. 713D/2009 la Dosarul nr. 589D/2009, care este primul înregistrat.
Având cuvântul, Tatiana Rodica Cravețchi solicită acordarea unui nou termen, susținând că avocatul angajat pentru a o reprezenta nu se poate prezenta în fața Curții Constituționale la prezentul termen.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii de acordare a unui nou termen, având în vedere că imposibilitatea prezentării avocatului ales nu este dovedită prin niciun act.
Curtea, deliberând, respinge cererea de acordare a unui nou termen, întrucât aceasta nu este dovedită de niciun act, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond părții prezente.
Tatiana Rodica Cravețchi solicită admiterea excepției de neconstitutionalitate, așa cum a fost formulată.
Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin Încheierea din 8 ianuarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 1.347/1.259/2008, Tribunalul Comercial Argeș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstitutionalitate a dispozițiilor art. 581 alin. 1 și 4 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială „Centrul Medical Mipet“ – S.R.L. din București cu prilejul soluționării unei cereri de ordonanță președințială.
Prin Încheierea din 1 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 3.847/192/2007, Judecătoria Bolintin Vale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstitutionalitate a dispozițiilor art. 581 alin. 4 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Pantazi, Ioana Pantazi și Florentina Pantazi cu prilejul soluționării unei cauze civile având ca obiect o cerere de ordonanță președințială.
Prin Încheierea din 23 februarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 920/245/2009, Judecătoria Iași a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstitutionalitate a dispozițiilor art. 581 și 582 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Tatiana Rodica Cravețchi cu prilejul soluționării unei acțiuni civile având ca obiect o cerere de ordonanță președințială.
În motivarea excepției de neconstitutionalitate autorii acesteia susțin, în esență, că textele de lege care reglementează ordonanța președințială sunt sumare și nu asigură desfășurarea unui proces echitabil și exercitarea dreptului la apărare. De asemenea, acestea nu permit celui interesat să își exprime poziția cu privire la dreptul material aplicabil, precum și la interpretarea acestuia. În plus, posibilitatea acordată discreționar instanței de a cita sau de a nu cita părțile încalcă dreptul la apărare, întrucât pârâtul nu poate aduce probe și nici formula apărări în favoarea sa. Prin urmare, procedura ordonanței președințiale discriminează pe cei care se supun ei față de justițiabilii care urmează procedura obișnuită, iar prin aplicarea acesteia în litigiile care au ca obiect obligația de a face se încalcă dreptul la apărare care are la bază administrarea unui întreg probatoriu. De asemenea, este prejudiciat și dreptul de proprietate, deoarece această procedură nu permite o analiză completă și temeinică a situațiilor de fapt supuse judecății și nu respectă principiul contradictorialității. În sfârșit, dintr-o altă perspectivă, se arată că, în cazul pronunțării unei hotărâri de evacuare împotriva unei persoane cu handicap pe calea ordonanței președințiale, nu se mai poate afirma că dreptul acesteia la sănătate și la ocrotire garantat de Constituție mai este respectat, întrucât aceasta ar putea fi executată fără somație, imediat după pronunțare și în condițiile în care exercitarea recursului nu suspendă executarea.
Tribunalul Comercial Argeș, Judecătoria Bolintin Vale și Judecătoria Iași apreciază că textele de lege criticate nu aduc atingere prevederilor constituționale invocate de autorii excepției.
În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 581 și 582 din Codul de procedură civilă, care au următoarea redactare:
– Art. 581: „Instanța va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe asupra fondului dreptului.
Ordonanța va putea fi dată și fără citarea părților și chiar atunci când există judecată asupra fondului. Judecata se face de urgență și cu precădere. Pronunțarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonanței se face în cel mult 48 de ore de la pronunțare.
Ordonanța este vremelnică și executorie. Instanța va putea hotărî ca executarea să se facă fără somație sau fără trecerea unui termen.“;
– Art. 582: „Ordonanța este supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților, și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.
Instanța de recurs poate suspenda executarea până la judecarea recursului, dar numai cu plata unei cauțiuni al cărei cuantum se va stabili de către aceasta.
Recursul se judecă de urgență și cu precădere, cu citarea părților. Dispozițiile art. 581 alin. 3 referitoare la amânarea pronunțării și redactarea ordonanței sunt aplicabile.
Împotriva executării ordonanței președințiale se poate face contestație.“
Autorii excepției consideră că textele de lege criticate sunt contrare dispozițiilor constituționale cuprinse în: art. 16 privind egalitatea cetățenilor în fața legii, art. 21 referitoare la accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 34 privind dreptul la ocrotirea sănătății, art. 49 privind protecția copiilor și a tinerilor, art. 50 referitor la protecția persoanelor cu handicap și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 581 și 582 din Codul de procedură civilă au constituit în numeroase rânduri obiect al excepției de neconstituționalitate, în raport cu aceleași texte din Legea fundamentală și aceleași critici precum cele formulate în prezenta cauză.
Astfel, analizând criticile formulate cu privire la procedura ordonanței președințiale în raport cu dispozițiile constituționale privind egalitatea în drepturi și dreptul la un proces echitabil, Curtea, prin Decizia nr. 151 din 10 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 2 martie 2009, reținea că această procedură nu numai că nu aduce vreo îngrădire dreptului oricărei persoane de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime, ci, dimpotrivă, creează o posibilitate în plus pentru cel vătămat într-un drept legitim de a se adresa justiției, prin cerere de ordonanță președințială, și aceasta în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
De asemenea, prin Decizia nr. 729 din 13 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 745 din 2 noiembrie 2007, și prin Decizia nr. 996 din 6 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 869 din 19 decembrie 2007, Curtea arăta că art. 581 și 582 din Codul de procedură civilă nu restrâng dreptul la apărare, posibilitatea atacării cu recurs a ordonanței președințiale, ca și cea a contestării executării acesteia constituind un argument suplimentar în sensul deplinei respectări a acestui drept constituțional.
Cu privire la susținerea potrivit căreia reglementarea ordonanței președințiale este prea sumară, Curtea a constatat că aceasta nu poate fi primită, deoarece nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, soluțiile și considerentele deciziilor amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate raportate la textele Legii fundamentale care garantează dreptul de proprietate, ocrotirea sănătății, protecția copiilor și a tinerilor, precum și a persoanelor cu handicap, Curtea constată că, fără a avea în vedere anumite drepturi specifice, procedura ordonanței președințiale poate genera totuși restrângerea exercițiului unor drepturi, restrângere ce este însă justificată de înseși rațiunile reglementării ordonanței președințiale, care se circumscriu limitelor stabilite de art. 53 din Constituție. În acest context, trebuie arătat că libertatea exercițiului unor drepturi nu poate fi absolutizată în măsura în care aceasta ar duce la afectarea unui drept, producerea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara ori la împiedicarea unei executări. Cu prilejul soluționării cauzei având ca obiect o ordonanță președințială, instanța de judecată va analiza dacă sunt întrunite aceste condiții, fără a tranșa însă asupra fondului cauzei. Tocmai de aceea măsurile dispuse vor avea un caracter vremelnic, iar, potrivit art. 582 din Codul de procedură civilă, executarea acestora poate fi contestată ori poate fi formulat recurs împotriva ordonanței președințiale, asigurându-se astfel protecția drepturilor persoanei împotriva căreia sunt îndreptate măsurile ordonanței.
Așa fiind, Curtea constată că nu pot fi reținute criticile de neconstituționalitate referitoare la încălcarea dreptului de proprietate, a dreptului la sănătate și a dreptului copiilor și al tinerilor de a fi ocrotiți.
