În expunerea de motive , Ministerul arată că, în prezent, cadrul normativ în domeniul stării civile este reglementat de Legea 119/1996. Codul civil aprobat prin Legea 287/2009 promovează soluții noi, revizuiește instituții devenite clasice și pune în valoare principii recunoscute în plan internațional, dar care nu au fost încă implementate în România.

Astfel, Codul civil a modificat concepția de ansamblu asupra materiei , totalitatea reglementărilor privitoare la persoane, relațiile de familie și relațiile comerciale fiind încorporate în acesta. Elementele de noutate implică eforturi semnificative pentru punerea lor în aplicare în mod corect, unitar, coerent și sistematic.

Punerea în aplicare a Codului civil, implică, la rândul ei, o activitate de documentare, analiză de profunzime, dar și o activitate legislativă elaborată, ale cărei principale direcții sunt: asigurarea compatibilității Noului Cod civil cu celelalte norme în vigoare, precum și corelarea dispozițiilor noului Cod civil, cu cele ale Legii 119/1996.

În ceea ce privește domeniul reglementat de Legea 119/1996, Cartea I, „Despre persoane” instituie norme privind identificarea persoanei fizice (dreptul la nume, dobândirea numelui), actele de stare civilă (dovada stării civile, anularea, completarea, modificarea sau rectificarea actelor de stare civilă, înscrierea mențiunilor pe actele de stare civilă). Noul Cod creează un concept nou, instanța de tutelă, iar cererile care, potrivit dispozițiilor acestuia, trec din competența autorităților administrative în competența instanțelor judecătorești vor reveni spre soluționare instanței competente potrivit prevederilor Codului de procedură civilă.

Cartea a II-a, „Despre familie” , instituie posibilitatea soților de a alege un alt regim matrimonial decât cel al comunității legale (regimul comunității convenționale sau cel al separației de bunuri) prin încheierea unei convenții matrimoniale care se comunică, de către notarul public care a autentificat convenția, la serviciul de stare civilă unde a avut loc celebrarea căsătoriei, pentru efectuarea mențiunii pe actul de căsătorie. Noul Cod civil reglementează, în detaliu, căsătoria (condițiile de fond pentru încheierea căsătoriei, formalitățile pentru încheierea căsătoriei și ulterioare încheierii acesteia, nulitatea căsătoriei și efectele acesteia), divorțul pe cale administrativă sau prin procedură notarială, stabilirea filiației, situația legală a copilului, adopția și instituie competența unei singure instanțe, instanța de tutelă, pentru aplicarea tuturor măsurilor și soluționarea tuturor litigiilor prevăzute de această Carte în sarcina instanțelor judecătorești. Implementarea acestor noi concepte presupune operarea unei atente revizuiri a cadrului normativ special ce constituie astăzi izvorul de drept al acestei materii.

Cartea a VII-a „Dispoziții de drept internațional privat” a preluat în noul cod civil prevederile Legii 105/1992 privind raporturile de drept internațional privat, prevederi ce au fost însă revizuite pentru a fi puse în acord cu noua concepție în materia dreptului familiei și cu instrumentele de drept european și internaționale în domeniul dreptului internațional privat. Noua reglementare consacră: autonomia de voință a soților, în sensul posibilității de a alege, în anumite limite, printr-o convenție, legea aplicabilă regimului matrimonial, în cazul în care nu au ales legea aplicabilă, regimul lor matrimonial fiind supus legii aplicabile efectelor generale ale căsătoriei; legea aplicabilă căsătoriei; legea aplicabilă divorțului; filiația; legea aplicabilă adopției; condițiile în care poate fi recunoscută în România desfacerea căsătoriei prin repudiere/denunțare unilaterală, necunoscută în dreptul român.

Pentru a pune în acord legislația specială cu soluțiile consacrate de Noul Cod civil, proiectul propune modificarea și completarea corespunzătoare a Legii 119/1996, printre aspectele vizate de modificări fiind menționate:

- modalitatea de dovedire a stării civile, în fața instanței judecătorești, prin orice mijloace de probă, conform dispozițiilor art. 103 din Codul civil;

- modalitatea de dovedire a stării civile prin orice mijloace de probă, conform dispozițiilor art. 103 din Codul civil, în fața serviciilor publice comunitare locale de evidență a persoanelor sau a ofițerului de stare civilă din cadrul primăriei unității administrativ-teritoriale competente, când se solicită reconstituirea sau întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă;

- stabilirea numelui de familie și al prenumelui copilului, în lipsa acordului părinților, de către instanța de tutelă;

- judecarea cererii privind întocmirea actului de naștere atunci când declarația a fost făcută după trecerea unui an de la data nașterii, de către judecătoria în a cărei rază teritorială are domiciliul persoana interesată sau unde are sediul instituția de ocrotire a copilului, potrivit dispozițiilor privind procedura necontencioasă;

- întocmirea actului de naștere al copilului părăsit de mamă în maternitate, cu autorizarea instanței de tutelă în a cărei circumscripție a fost găsit copilul;

- încheierea căsătoriei, pentru motive temeinice, cu aprobarea primarului, în afara sediului serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor;

- încheierea căsătoriei de către ofițerul de stare civilă de la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau, după caz, de la o altă primărie decât cea în a cărei rază teritorială domiciliază sau își au reședința viitorii soți;

- declarația de căsătorie, documentele pe care viitorii soți le prezintă ofițerului de

stare civilă care primește declarația de căsătorie, publicarea și modificarea declarației de căsătorie;

- încheierea căsătoriei și refuzul încheierii acesteia, atunci când ofițerul de stare civilă constată că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de lege pentru încheierea căsătoriei;

- încheierea căsătoriei între cetățeni străini sau între aceștia și cetățeni români;

- întocmirea actului de deces cu aprobarea Parchetului, în cazul nedeclarării decesului în termenele prevăzute de lege;

- înaintarea actului de identitate al persoanei decedate, serviciului public comunitar de evidență a persoanelor la care este arondată unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia aceasta a avut ultimul domiciliu, în termen de 10 zile de la data înregistrării decesului;

- întocmirea actului de deces, în baza unei hotărâri judecătorești definitive declarative de moarte;

- transcrierea certificatelor și a extraselor de stare civilă privind cetățenii români care nu au avut niciodată domiciliul în România;

- mențiunile care se înscriu pe actele de naștere și, după caz, de căsătorie, cu privire la modificările intervenite în starea civilă a persoanei;

- înscrierea, pe actele de stare civilă, a mențiunilor privind anularea, desfacerea sau constatarea nulității adopției, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă;

- înscrierea, pe actele de stare civilă, a mențiunilor privind încetarea căsătoriei prin decesul sau prin declararea judecătorească a morții unuia dintre soți, anularea sau desfacerea căsătoriei;

- întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă;

- opozabilitatea hotărârii judecătorești privind anularea, modificarea, rectificarea sau completarea actelor de stare civilă și a mențiunilor, precum și înregistrarea făcută în temeiul acesteia;

- opozabilitatea dispoziției primarului unității administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă cu privire la rectificarea actelor de stare civilă și a mențiunilor înscrise pe marginea acestora;

- întocmirea actului de naștere și a celorlalte acte de stare civilă;

- numele de familie și prenumele titularului se scriu în limba maternă folosindu-se alfabetul latin; în cazul în care acestea sunt formate din două sau mai multe cuvinte, nu se despart prin cratimă;

- întocmirea, de către serviciile publice comunitare locale de evidență a persoanelor și ofițerii de stare civilă din cadrul primăriilor a buletinelor statistice de naștere, de căsătorie, de divorț și de deces.

Proiectul include și norme privind întocmirea, în format electronic, a exemplarului I al actelor de stare civilă, precum și al mențiunilor ulterioare și furnizarea de servicii electronice privind informații și documente cetățenilor ale căror acte și fapte de stare civilă au fost înregistrate în România, odată cu asigurarea suportului tehnic necesar informatizării activității de stare civilă.

Puteți consulta textul integral al Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii 119/1996 AICI

Sursa: MAI