Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, excepție ridicată de Vasile Horhat în Dosarul nr. 10.253/3/2011 al tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 373D/2012.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, având în vedere că nu este motivată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 26 ianuarie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 10.253/3/2011, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională.
Excepția a fost ridicată de Vasile Horhat cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei de pensionare.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că dispozițiile actului normativ criticat sunt contrare art. 115 alin. (6) din Constituție, precum și prevederilor internaționale referitoare la neretroactivitate și respectarea drepturilor fundamentale ale omului.
Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.
În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011.
Autorul excepției consideră că textele de lege criticate contravin art. 115 alin. (6) din Constituție referitor la domeniile în care Guvernul poate emite ordonanțe de urgență. De asemenea, face referire la norme internaționale, fără a arăta care anume sunt acestea.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile de lege criticate au mai fost supuse controlului său sub aspectul conformității cu dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție. Astfel, prin Decizia nr. 406 din 3 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 10 iulie 2012, Curtea a constatat că „departe de a afecta dreptul la pensie, măsurile cuprinse în ordonanța de urgență criticată sunt de natură a ocroti, și nu a vătăma sau încălca drepturile fundamentale […]. În consecință, nu se poate reține că ordonanța de urgență afectează vreun drept constituțional“.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluția deciziei amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea unor prevederi internaționale, Curtea constată că autorul excepției nu indică actele internaționale în care se regăsesc aceste prevederi și nici nu motivează această susținere.
Întrucât Curtea Constituțională nu se poate substitui autorului excepției în motivarea acesteia, cu încălcarea dispozițiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, criticile referitoare la încălcarea unor dispoziții internaționale nu pot fi supuse analizei sale.
