Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 91 alin. (2) din Legea nr. 17/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, excepție ridicată din oficiu de Curtea de Apel Constanța – Secția civilă, minori și familie, litigii de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 1.587/118/2008.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Ministerul Justiției a depus o cerere de amânare, motivată de faptul că pe citația primită era indicat ca obiect al excepției de neconstituționalitate un text legal inexistent.

Ministerul Public solicită respingerea cererii formulate.

Curtea reține faptul că citația reflectă cu exactitate dispozitivul încheierii de sesizare a Curții Constituționale, astfel încât, motivat de acest aspect, respinge cererea formulată de Ministerul Justiției.

Cauza fiind în stare de judecată, Președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care apreciază că excepția ridicată este inadmisibilă, textele legale criticate nemaifiind în vigoare.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 30 iunie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 1.587/118/2008, Curtea de Apel Constanța – Secția civilă, minori și familie, litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 91 alin. (2) din Legea nr. 17/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, excepție ridicată din oficiu într-o cauză având ca obiect pretenții bănești.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se apreciază că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece, prin menținerea salariilor de încadrare pentru grefierii dactilografi, reîncadrați ca grefieri, acest personal a primit salarii mai mici decât grefierii de ședință, deși prestează aceeași muncă.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 91 alin. (2) din Legea nr. 17/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 19 ianuarie 2006. De asemenea, din motivarea încheierii, Curtea observă că obiect al excepției îl constituie dispozițiile art. 91 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, modificată și completată prin Legea nr. 17/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 19 ianuarie 2006, prin raportare la cele ale art. 60 alin. (4) și (5) din aceeași lege, asupra cărora Curtea urmează să se pronunțe. Aceste dispoziții au următorul cuprins:

– Art. 60 alin. (4) și (5) din Legea nr. 567/2004: „(4) Salarizarea personalului auxiliar de specialitate, a funcționarilor publici și a personalului contractual din cadrul instanțelor judecătorești, parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul Ministerului Justiției, Institutului Național al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri se stabilește prin lege specială.

(5) Până la intrarea în vigoare a legii speciale de salarizare, rămân aplicabile în continuare dispozițiile legale referitoare la salarizarea personalului prevăzut la alin. (4).“;

– Art. 91 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 567/2004: „(2) Grefierii dactilografi ale căror posturi au fost transformate în posturi de grefieri urmează să fie salarizați corespunzător legii speciale de salarizare. […].“

Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată următoarele:

Critica de neconstituționalitate se fundamentează pe faptul că, prin aplicarea coroborată a dispozițiilor legale criticate, se ajunge la situația ca grefierii dactilografi ale căror posturi au fost transformate în posturi de grefier să beneficieze de statutul de grefier, dar să fie salarizați la un nivel inferior, și anume cu salariile de încadrare avute anterior transformării posturilor lor.

Curtea constată că efectele reglementării criticate s-au epuizat, grefierii dactilografi devenind grefieri și beneficiind începând cu anul 2007, odată cu data intrării în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției, de drepturile salariale ale acestora din urmă, iar prevederile legii speciale de salarizare au fost înlocuite cu prevederile Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, unde toți grefierii sunt salarizați potrivit aceleiași grile de salarizare. În aceste condiții, excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă.