Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice și a pct. I și II din anexa nr. 3 la această ordonanță, excepție ridicată de Primarul comunei Gâdinți, județul Neamț, în Dosarul nr. 1.953/103/2015 al Tribunalului Neamț - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului nr. 1.853D/2015 al Curții Constituționale.

2. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 7 iulie 2016, cu participarea reprezentantului Ministerului Public și în prezența reprezentantului părții Curtea de Conturi a României, consilierul juridic Vasile-Cătălin Gentimir, și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 57 și art. 58 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a amânat pronunțarea pentru data de 12 iulie 2016, când a pronunțat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

3. Prin Încheierea din 27 octombrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 1.953/103/2015, Tribunalul Neamț - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 80/2001 și a pct. I și II din anexa nr. 3 la această ordonanță. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Primarul comunei Gâdinți, județul Neamț, într-o cauză având ca obiect anularea și suspendarea executării unui act administrativ.

4. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale, în măsura în care nu au în vedere aplicarea normativelor de cheltuieli pentru dotarea cu autoturisme și pentru consumul de carburanți prevăzute în anexa nr. 3, cu încadrarea în cheltuielile bugetare aprobate, și pentru autoritatea publică a administrației publice locale - primarul. Aceste dispoziții încalcă principiul autonomiei locale, îngrădesc și restrâng atribuțiile instituției primarului în privința rezolvării treburilor publice. Autorul susține că autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, ca autorități deliberative și primarii ca, autorități executive. De asemenea, raporturile dintre autoritățile publice locale se bazează pe principiile autonomiei, în raporturile dintre consiliul local și primar neexistând raporturi de subordonare. În aceste condiții, art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 80/2001 ignoră importanța și existența distinctă a autorității administrației publice locale - primarul, legiferând subordonarea acestuia față de cealaltă autoritate publică, consiliul local.

5. Tribunalul Neamț - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

7. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă și precizează, în acord cu jurisprudența Curții Constituționale, că stabilirea unor normative de cheltuieli pentru dotarea cu autoturisme și pentru consumul lunar de carburanți al ministerelor, al celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și al instituțiilor publice din subordinea acestora constituie atributul exclusiv al legiuitorului, care poate reglementa astfel de măsuri, în contextul general al politicii economice și financiare a statului.

8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului părții prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice și a pct. I și II din anexa nr. 3 la această ordonanță, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 1 septembrie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările și completările ulterioare. Curtea observă că, ulterior sesizării sale prin Încheierea din 27 octombrie 2015, Ordonanța Guvernului nr. 80/2001 a fost modificată și completată prin Legea nr. 258/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 5 noiembrie 2015. Cu toate acestea, întrucât în cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate produc efecte juridice prevederile art. 5 și ale pct. I și II din anexa nr. 3 la Ordonanța Guvernului nr. 80/2002, în forma anterioară modificărilor legislative menționate, Curtea, în lumina Deciziei sale nr. 766 din 15 iunie 2011, urmează a analiza constituționalitatea acestor prevederi de lege, care au următorul cuprins:

- Art. 5: „(1) Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, consiliile locale ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București, consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București, precum și instituțiile publice din subordinea acestora aplică normativele de cheltuieli pentru dotarea cu autoturisme și pentru consumul de carburanți prevăzute în anexa nr. 3, cu încadrarea în cheltuielile bugetare aprobate.

(1¹) Normativele de cheltuieli pentru dotarea cu autoturisme se aplică și consiliilor locale și consiliilor județene.

(2) În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe numărul actual de autoturisme și consumul lunar de carburanți, aprobate prin normativele existente pentru serviciile publice descentralizate și instituțiile publice subordonate ministerelor și celorlalte organe de specialitate ale administrației publice - în parc comun sau pentru activități specifice - se reduc cu cel puțin 25% . Fac excepție instituțiile publice care desfășoară activități operative de inspecție în domeniile: vamal, gardă financiară, construcții, transporturi, protecția mediului, protecția consumatorului, apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și serviciile de salvare și situații de urgență. În cazul în care în urma aplicării măsurii de reducere rezultă mai puțin de un autoturism, se va putea păstra în dotare un autoturism.

(3) Numărul de autoturisme și consumul de carburanți pentru activitățile specifice desfășurate de unele ministere și organe de specialitate ale administrației publice centrale se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(4) Nu se consideră depășiri la consumul de carburanți normat pe autoturism consumul care, la nivelul anului, se încadrează în limita combustibilului normat în raport cu numărul total de autoturisme aprobat fiecărei instituții.

(5) Prin hotărâre a Guvernului se pot aproba alte normative de dotare cu autoturisme, și consumuri lunare de carburanți, pe bază de justificări fundamentate.

(6)-(7) - Abrogate.

(8) Se interzice autorităților și instituțiilor publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, să achiziționeze autoturisme, așa cum sunt definite la art. 3 pct. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, cu capacitate cilindrică mai mare de 1.600 cm³ și al căror preț nu poate depăși contravaloarea în lei a sumei de 18.000 euro inclusiv T.V.A.

(9) Prin excepție de la prevederile alin. (8), instituțiile din domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale pot achiziționa autoturisme cu capacitate cilindrică mai mare de 1.600 cm³ și al căror preț poate depăși contravaloarea în lei a sumei de 18.000 euro inclusiv T.V.A. numai în cazuri temeinic justificate, cu aprobarea ordonatorului principal de credite.

(9¹) Prin excepție de la prevederile alin. (8), misiunile diplomatice ale României din străinătate pot achiziționa autoturisme cu capacitate cilindrică mai mare de 1.600 cm³ și al căror preț poate depăși contravaloarea în lei a sumei de 18.000 euro, inclusiv T.V.A., numai în cazuri temeinic justificate, cu aprobarea ordonatorului principal de credite, pe bază de memorandum aprobat de Guvern.

(10) Prevederile alin. (8) se aplică și societăților naționale, companiilor naționale și societăților comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și regiilor autonome.”

Pct. I din anexa nr. 3 la Ordonanța Guvernului nr. 80/2001, anexă intitulată „Normative de cheltuieli privind dotarea cu autoturisme și consumul lunar de carburanți” stabilește reguli privind dotarea cu autoturisme, iar prevederile pct. II din aceeași anexă stabilesc norme privind consumul lunar de carburanți pentru autoturisme.

11. În opinia autorului excepției, textele de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 120 privind principiile de bază ale administrației publice din unitățile administrativ-teritoriale și art. 121 privind autoritățile comunale și orășenești.

12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile de lege criticate instituie reguli privind normativele de cheltuieli pentru dotarea cu autoturisme și pentru consumul de carburanți, enumerând limitativ autoritățile publice supuse acestor reguli. Curtea precizează, în acord cu jurisprudența sa, că stabilirea unor normative de cheltuieli pentru dotarea cu autoturisme și pentru consumul lunar de carburanți al ministerelor, al celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și al instituțiilor publice din subordinea acestora constituie atributul exclusiv al legiuitorului, care poate reglementa astfel de măsuri, în contextul general al politicii economice și financiare a statului ( a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 344 din 17 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 18 mai 2009).

13. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate formulată în cauză, Curtea observă că autorul excepției de neconstituționalitate este nemulțumit de faptul că prevederile de lege criticate nu se aplică și în cazul primarului. Astfel, Curtea constată că, în realitate, această critică are în vedere o omisiune legislativă, și anume absența includerii primarului în categoria destinatarilor normei juridice criticate. În aceste condiții, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate, așa cum a fost formulată, are ca finalitate modificarea și completarea dispozițiilor supuse controlului de constituționalitate. Or, soluționarea aspectelor referitoare la omisiuni de reglementare sau caracterul incomplet al reglementării nu intră în atribuțiile Curții Constituționale, care, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului de constituționalitate, sens în care este și jurisprudența instanței de contencios constituțional, spre exemplu, Decizia nr. 502 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, prin care Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate.