Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 152 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepție ridicată de Preda Cătălina-Marina - Întreprindere Individuală în Dosarul nr. 899/62/2015 al Tribunalului Brașov - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.628D/2015.
2. La apelul nominal răspunde Preda Cătălina-Marina, lipsind celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Prim-magistratul-asistent referă că autoarea excepției a transmis la dosarul cauzei un punct de vedere, însoțit de petiția pe care aceasta a adresat-o Avocatului Poporului, precum și răspunsul acestei autorități în sensul că „nu se justifică sesizarea Curții Constituționale”.
4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autoarei excepției, care solicită admiterea acesteia și expune, pe larg, considerentele care fundamentează excepția de neconstituționalitate, astfel cum au fost acestea prezentate în fața instanței de judecată și punctul de vedere transmis. În opinia sa, omisiunea textului de lege de a preciza plafonul legal de natură să atragă incidența acestuia este de natură să inducă în eroare, iar referința la data aderării pe care o cuprinde se încadrează în practici neloiale. Codul fiscal se adresează atât cetățenilor români, cât și străinilor, așa încât este și mai dificil de înțeles trimiterea pe care textul criticat o face la data aderării, cât privește cursul de schimb necesar a fi aplicat pentru calcularea sumei în euro pe care o stabilește. Solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.
5. Având cuvântul, reprezentantului Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că data aderării României la Uniunea Europeană este cunoscută, fiind prevăzută în Tratatul de aderare, astfel încât nu poate fi reținută încălcarea prevederilor art. 31 din Constituție. Prevederile legale criticate sunt clare, criticile formulate de autoarea excepției de neconstituționalitate fiind neîntemeiate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
6. Prin Încheierea din 27 octombrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 899/62/2015, Tribunalul Brașov - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 152 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Excepția a fost ridicată de reclamanta Preda Cătălina Marina - Întreprindere Individuală într-o cauză având ca obiect anulare acte de control impozite și taxe.
7. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul criticat este neconstituțional, deoarece referința „la data aderării”, nesuplinită de o prevedere expresă a unui echivalent în lei, a datei certe și eventual al unui curs euro/leu, nu poate reprezenta o bază legitimă de impunere a unor obligații fiscale indiferent de natura acestora. Informația trebuie să fie clară, întrucât se adresează unor contribuabili ce au dreptul, potrivit legii, să își țină evidența încasărilor și cheltuielilor în partidă simplă, prin înregistrarea acestora într-un singur registru de încasări și plăți. Confuziile create de legislația fiscală prin lipsa reglementării exprese a unor valori de referință pentru o altă monedă decât cea națională nu pot fi interpretate decât în sensul încălcării dreptului la o informare corectă și exactă, care nu lasă loc la interpretări și neînțelegeri. Precizează faptul că, în ceea ce o privește, a avut în permanență reprezentarea cifrei de afaceri la suma de 35.000 euro, la cursul BNR actual anului 2011, și nu altui an (2007). Mai mult decât atât, toate tranzacțiile economice, dar și stabilirea prețurilor din România, a accizelor, a taxelor, sunt raportate la curs BNR actual anului în curs, și nu anului 2007.
8. Tribunalul Brașov - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că textul de lege criticat nu trebuie privit izolat, ci în corelare cu dispozițiile de la alin. (2) ale aceluiași articol, unde se stabilește modul de calcul al cifrei de afaceri care servește drept referință pentru aplicarea alin. (1) al art. 152, precum și cu Normele metodologice de punere în aplicare a Codului fiscal, cuprinse în Hotărârea Guvernului nr. 44/2004. Din corelarea acestor texte de lege se desprinde ideea clară că plafonul de 35.000 de euro trebuie calculat prin raportare la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României la data aderării la Uniunea Europeană, cursul rotunjit la următoarea mie fiind de 119.000 lei. Data aderării României la Uniunea Europeană este cunoscută de toți cetățenii acestei țări, prin urmare, norma legală atacată este clară, nelăsând loc la interpretări, și previzibilă. Faptul că alte norme legale naționale se raportează la cursul de schimb al monedei euro comunicat de BNR la data plății nu are nicio relevanță în raport cu prevederile art. 152 alin. (1) din Codul fiscal, care, pentru anul 2011, se raportează la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României la data aderării României la Uniunea Europeană.
9. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
10. Guvernul a transmis punctul său de vedere cu Adresa nr. 5/6.413/2015, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 177 din 8 ianuarie 2016, prin care, reținând considerentele similar celor ce fundamentează opinia instanței de judecată care a sesizat Curtea Constituțională, se apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, concluziile scrise depuse la dosar, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 152 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, astfel cum au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 117/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 891 din 30 decembrie 2010, potrivit cărora „Persoana impozabilă stabilită în România conform art. 1251 alin. (2) lit. a), a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonului de 35.000 euro, al cărui echivalent în lei se stabilește la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României la data aderării și se rotunjește la următoarea mie, poate aplica scutirea de taxă, numită în continuare regim special de scutire, pentru operațiunile prevăzute la art. 126 alin. (1), cu excepția livrărilor intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 143 alin. (2) lit. b).”
14. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările și completările ulterioare, a fost abrogată prin Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, act care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016 [a se vedea art. 501 și art. 502 alin. (1) pct. 1 din lege]. Având în vedere însă considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, urmează să se analizeze dispozițiile art. 152 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal în redactarea dată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 117/2010, aceasta fiind aplicabilă în cauza dedusă judecății, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, precum și din concluziile scrise depuse de autoarea excepției.
15. În susținerea excepției se invocă prevederile constituționale ale art. 31 alin. (2) și (4), care consacră obligația autorităților publice de a asigura informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal, respectiv obligația mijloacelor de informare în masă, publice și private, de a asigura informarea corectă a opiniei publice.
16. Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. De principiu, stabilirea prin lege a unei date de referință pentru cursul de schimb ce trebuie avut în vedere la calcularea echivalentului în lei al sumei în euro ce constituie plafonul cifrei de afaceri pe care textul de lege îl prevede corespunde exigențelor de securitate juridică impuse de principiul legalității instituit de art. 1 alin. (5) din Constituție.
17. Faptul că această dată este cea a aderării României la Uniunea Europeană, iar nu o altă dată, ulterioară, constituie o opțiune a legiuitorului, ce dă expresie competenței sale prevăzute de art. 61 din Constituție. Data aderării, respectiv 1 ianuarie 2007, este, de altfel, de notorietate, fiind reglementată și în mod expres în art. 4 alin. (2) din Tratatul dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) și Republica Bulgaria și România privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005, ratificat prin Legea nr. 157 din 24 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 1 iunie 2005. Astfel fiind, nu se poate reține critica referitoare la încălcarea dreptului la informare susținută de autoarea excepției.
18. Cât privește, în sine, echivalentul în lei al plafonului de 35.000 de euro prevăzut de textul de lege criticat, acesta este reglementat expres de prevederile pct. 61 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, în redactarea dată de art. I lit. E pct. 24 din Hotărârea Guvernului nr. 150 din 23 februarie 2011 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, precum și pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 1 martie 2011, pct. 61 alin. (2) menționat are următorul cuprins: „La determinarea cifrei de afaceri prevăzute la art. 152 alin. (1) din Codul fiscal se cuprind inclusiv facturile emise pentru avansuri încasate sau neîncasate și alte facturi emise înainte de data livrării/prestării pentru operațiunile prevăzute la art. 152 alin. (2) din Codul fiscal. Echivalentul în lei al plafonului de 35.000 euro prevăzut la art. 152 alin. (1) din Codul fiscal, determinat în funcție de cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României la data aderării, rotunjit la următoarea mie, este de 119.000 lei.”
19. Susținerea potrivit căreia așteptarea autoarei excepției era ca dispozițiile Codului fiscal să se raporteze la cursul Băncii Naționale a României pentru anul în curs nu este de natură să releve neîndeplinirea de către autorități a obligațiilor de informare corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal sau o lipsă de claritate a normei criticate. Tot astfel, confuzia în care autoarea excepției s-ar fi aflat, și anume aceea de a avea reprezentarea cifrei de afaceri de 35.000 euro la cursul Băncii Naționale a României corespunzător anului 2011, nu poate fi convertită într-un motiv de neconstituționalitate a textului de lege, întrucât acesta nu lasă nicio posibilitate de interpretare cu privire la data de referință pentru cursul de schimb, de natură să acrediteze că acesta ar putea fi anul 2011 sau orice alt an decât cel al aderării.
