(1) Pentru scopul garantării depozitelor, în România funcționează Fondul de garantare a depozitelor bancare, ca schemă statutară de garantare a depozitelor înființată prin Ordonanța Guvernului nr. 39/1996 privind înființarea și funcționarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, republicată, cu modificările și completările ulterioare, oficial recunoscută pe teritoriul României, a cărei funcționare este reglementată prin titlul II al prezentei legi. Fără a aduce atingere prevederilor titlului II, dispozițiile prezentului titlu sunt aplicabile în mod corespunzător Fondului de garantare a depozitelor bancare, cu excepția art. 33, art. 35 alin. (1) lit. b) și c) și alin. (3), art. 36, art. 37 alin. (1) și art. 38 alin. (2), art. 42 alin. (5) și art. 82.

(2) Pe teritoriul României pot fi recunoscute oficial scheme contractuale de garantare și sisteme instituționale de protecție. Schemele contractuale de garantare a depozitelor și sistemele instituționale de protecție recunoscute oficial sunt persoane juridice care nu pot desfășura alte activități decât cea de garantare a depozitelor potrivit prezentului titlu și, respectiv, activități specifice sistemelor instituționale de protecție, potrivit Regulamentului (UE) nr. 575/2013.

(3) Recunoașterea oficială a schemelor contractuale de garantare și a sistemelor instituționale de protecție este în competența Băncii Naționale a României în calitate de autoritate desemnată.

(4) Banca Națională a României recunoaște oficial o schemă contractuală de garantare doar dacă schema îndeplinește condițiile stabilite pentru a putea asigura desfășurarea activității cu respectarea cerințelor prevăzute de prezentul titlu și reglementările date în aplicarea acestuia.

(5) Banca Națională a României recunoaște oficial un sistem instituțional de protecție doar dacă este încredințată că sistemul poate asigura desfășurarea activității cu respectarea criteriilor prevăzute la art. 113 alin. (7) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și a cerințelor prevăzute de prezentul titlu și reglementările date în aplicarea acestuia. În scopul recunoașterii oficiale a unui sistem instituțional de protecție, Banca Națională a României asigură colaborarea funcției de supraveghere prudențială a instituțiilor de credit, în calitate de autoritate competentă, cu cea de supraveghere a schemei de garantare a depozitelor, în calitate de autoritate desemnată.

(6) În situația în care schema nu mai îndeplinește condițiile stabilite pentru a putea asigura desfășurarea activității cu respectarea cerințelor prevăzute de prezentul titlu și de reglementările date în aplicarea acestuia, inclusiv în situația în care dimensiunea și structura acesteia nu mai pot asigura funcționarea adecvată, Banca Națională a României poate dispune retragerea recunoașterii oficiale acordate schemei contractuale de garantare ori sistemului instituțional de protecție.

(7) Banca Națională a României publică pe site-ul său oficial lista schemelor de garantare a depozitelor oficial recunoscute pe teritoriul României.