Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 alin. (2) teza a doua, art. 84 alin. (2) și (3) și art. 486 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Gheorghe Vocilă, în calitate de primar al comunei Cața, în Dosarul nr. 680/64/2014 al Curții de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 309D/2015.
2. La apelul nominal, răspunde autorul excepției de neconstituționalitate, asistat de avocat Vasile Arhire, cu împuternicire avocațială la dosar. Lipsește cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul avocatului autorului excepției, care arată că, prin Decizia nr. 485 din 23 iunie 2015, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege ca și cele criticate în prezenta cauză și, în consecință, solicită constatarea aplicării în cauză a acestei decizii.
4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 alin. (2) teza a doua și art. 84 alin. (2) din Codul de procedură civilă, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 485 din 23 iunie 2015, prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate a acestora. Referitor la dispozițiile art. 486 alin. (3) din Codul de procedură civilă, pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a acestora, deoarece nu au legătură cu soluționarea cauzei în cadrul căreia a fost invocată excepția, cauză care se află în calea de atac a revizuirii.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
5. Prin Încheierea din 11 februarie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 680/64/2014, Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 alin. (2) teza a doua, art. 84 alin. (2) și (3) și art. 486 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată de Gheorghe Vocilă, în calitate de primar al Comunei Cața, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de revizuire formulate împotriva deciziei Curții de Apel Brașov prin care s-a admis excepția nulității recursului și s-a constatat nul recursul.
6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prin dispozițiile legale criticate se încalcă accesul liber la justiție și dreptul la apărare al unei instituții publice, întrucât, pe de o parte, lipsa posibilităților financiare ale entității publice, care împiedică apelarea la serviciile unui avocat, iar, pe de altă parte, lipsa consilierului juridic din cadrul entității publice nu ar trebui să ducă la anularea cererii de recurs făcute în termen, în condițiile în care, în cadrul fiecărei primării, secretarul unității administrativ-teritoriale are studii juridice și execută controlul de legalitate asupra tuturor actelor emise de primar și de consiliul local.
7. Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind întemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la accesul liber la justiție.
8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
9. Avocatul Poporului precizează că a comunicat punctul său de vedere, în care a apreciat dispozițiile legale criticate ca fiind constituționale, acesta fiind reținut în deciziile Curții Constituționale nr. 462 din 17 septembrie 2014 sau nr. 23 din 3 februarie 2015. De asemenea, menționează că, având în vedere Decizia nr. 462 din 17 septembrie 2014, prin care Curtea Constituțională a reținut că dispozițiile art. 13 alin. (2) teza a doua și art. 486 alin. (3) din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.
10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar și susținerile orale ale avocatului autorului excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 13 alin. (2) teza a doua, art. 84 alin. (2) și (3) și art. 486 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Ulterior sesizării Curții Constituționale, Codul de procedură civilă a fost republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015. Dispozițiile de lege criticate au următorul cuprins:
— Art. 13 alin. (2) teza a doua: „Părțile au dreptul, în tot cursul procesului, de a fi reprezentate sau, după caz, asistate în condițiile legii. În recurs, cererile și concluziile părților nu pot fi formulate și susținute decât prin avocat sau, după caz, consilier juridic, cu excepția situației în care partea sau mandatarul acesteia, soț ori rudă până la gradul al doilea inclusiv, este licențiată în drept.”;
— Art. 84 alin. (2) și (3): „(2) La redactarea cererii și a motivelor de recurs, precum și în exercitarea și susținerea recursului, persoanele juridice vor fi asistate și, după caz, reprezentate, sub sancțiunea nulității, numai de către un avocat sau consilier juridic, în condițiile legii.
(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și entităților arătate la art. 56 alin. (2).”;
— Art. 486 alin. (3): „Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității. Dispozițiile art. 82 alin. (1), art. 83 alin. (3) și ale art. 87 alin. (2) rămân aplicabile.”
13. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate dispozițiile de lege criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 31 alin. (2) privind obligația autorităților publice să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și art. 124 privind înfăptuirea justiției. De asemenea, se invocă și dispozițiile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor din Codul de procedură civilă referitoare la obligativitatea asistării și, după caz, a reprezentării persoanelor juridice în calea de atac a recursului prin avocat sau consilier juridic și la sancțiunea nulității recursului a fost ridicată într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de revizuire a unei decizii civile. Or, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate trebuie să aibă legătură cu soluționarea cauzei în cadrul căreia a fost invocată.
15. Având în vedere acestea, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 alin. (2) teza a doua, art. 84 alin. (2) și (3) și art. 486 alin. (3) din Codul de procedură civilă - dispoziții incidente în faza procesuală a recursului - nu are legătură cu soluționarea cererii de revizuire în cadrul căreia a fost invocată. În același sens s-a pronunțat Curtea și prin Decizia nr. 748 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 4 februarie 2015.