Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, excepție ridicată de „Ipsen Pharma” SAS, prin reprezentant legal „Fin Expert Consulting" — S.R.L. cu sediul în București, în Dosarul nr. 33.117/3/2013 al Tribunalului București — Secția a II-a contencios administrativ și fiscal. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.370D/2014.

2. La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate, avocatul Alexandru Enăchescu, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, iar pentru partea Casa Națională de Asigurări de Sănătate se prezintă consilierul juridic Oana Mocanu, cu delegație la dosar. Lipsește partea Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București — Administrația Fiscală pentru Contribuabilii Mijlocii, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul avocatului prezent, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. În acest sens, susține, în esență, că art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 contravine dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1), art. 31 alin. (1) și (2) coroborat cu cele ale art. 53, art. 44, art. 45 și art. 56 alin. (2), întrucât, în temeiul prevederilor legale criticate, informațiile necesare în vederea stabilirii și calculării contribuției trimestriale datorate de către deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor vor fi transmise de Casa Națională de Asigurări de Sănătate numai în format electronic.

4. Consilierul juridic al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, precizând că sunt nefondate susținerile reprezentantului autoarei excepției. Arată, astfel, că textul legal criticat prevede în mod expres care este modalitatea de comunicare a valorii consumului de medicamente către deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor. Învederează faptul că, în fața instanței de fond, s-a făcut dovada transmiterii în timp util a datelor în discuție, acestea fiind recepționate și citite de către autoarea excepției. Totodată, arată că instituția pe care o reprezintă nu are obligația atașării unei semnături electronice, având în vedere că Legea nr. 455/2001 nu prevede acest lucru.

5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că, trecând peste criticile formulate, care reprezintă, de fapt, chestiuni de fond ale cauzei, prevederile art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 reflectă evoluția legislativă a modalităților de comunicare și, practic, asigură o anumită celeritate în transmiterea informațiilor. De altfel, această modalitate de comunicare în format electronic este prevăzută și în art. 44 din Codul de procedură fiscală, regăsindu-se și în cuprinsul art. 154 alin. (6) din Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

6. Prin Încheierea din 27 noiembrie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 33.117/3/2013, Tribunalul București — Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de „Ipsen Pharma” SAS, prin reprezentant legal „Fin Expert Consulting” — S.R.L. cu sediul în București, într-o cauză având ca obiect o contestație împotriva unui act administrativ fiscal.

7. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține că prevederile art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011, care prevăd că informațiile necesare calculării taxei de clawback vor fi transmise de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate în format electronic, contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1), art. 31 alin. (1) și (2) coroborat cu art. 53, art. 44, art. 45 și art. 56 alin. (2).

8. Astfel, autoarea excepției apreciază că se încalcă dreptul la o justă impunere a sarcinilor fiscale, întrucât prin această procedură electronică de transmitere a informațiilor se instituie o modalitate incertă de comunicare a CNAS cu contribuabilul, ceea ce face ca sarcina fiscală să nu fie previzibilă. Întrucât în cazul taxei de clawback este vorba despre o obligație fiscală, arată că este necesar ca prin art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 să se instituie obligația Casei Naționale de Asigurări de Sănătate de a atașa actelor transmise în forma electronică o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat. Ca urmare a acestei modalități evazive prin care sunt furnizate informațiile necesare calculării și plății taxei de clawback, se ajunge la situația în care plătitorii acestei taxe să nu recepționeze informațiile și, implicit, să nu achite la timp contribuția, împrejurare de natură a atrage obligarea la plata de dobânzi și penalități de întârziere, precum și la excluderea lor de pe listele menționate în cuprinsul art. 8 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011.

9. Prin urmare, în opinia autoarei excepției, se creează o discriminare între contribuabilii care trebuie să achite contribuția prevăzută de acest act normativ, care au primit sau nu în timp util informațiile de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, și contribuabilii care sunt debitori ai taxelor și impozitelor prevăzute în alte acte normative, în care sunt prevăzute modalități de recepție a comunicării dintre instituțiile statului și contribuabil.

10. Apreciază, de asemenea, că prin modalitatea echivocă de comunicare a informațiilor de la instituția statului către contribuabil se încalcă și dispozițiile art. 31 alin. (1) și (2) coroborate cu cele ale art. 53 din Constituție, deoarece se restrânge în mod nelegitim dreptul de acces la informațiile de interes public și personal.

11. Consideră că sunt încălcate și dispozițiile art. 44 din Constituție, precum și cele ale art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece obligația de plată a penalităților afectează în mod nejustificat patrimoniul privat al contribuabililor datorită carențelor reglementării legale criticate și a comunicării defectuoase a informațiilor în baza cărora aceștia calculează nivelul contribuției trimestriale datorate.

12. În fine, apreciază că este afectată și libertatea economică, întrucât prin obligarea deținătorilor de autorizații de punere pe piață la plata unei taxe ce se poate calcula numai pe baza informațiilor transmise de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, fără a exista o obligație pentru aceasta de a face o comunicare adecvată care să permită certificarea conținutului comunicării și a dovedirii recepționării informației de către destinatar, se încalcă accesul la o activitate economică liberă într-un mediu normal, reglementat în mod unitar și egal pentru toți subiecții de drept.

13. Tribunalul București — Secția a II-a contencios administrativ și fiscal opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 este neîntemeiată. Arată, astfel, că procedura de comunicare a informațiilor este aceeași pentru toți contribuabilii care datorează taxa de clawback, iar în ceea ce privește critica referitoare la comunicarea electronică a informațiilor, instanța de judecată reține faptul că o astfel de procedură este prevăzută și de Codul de procedură fiscală.

14. În conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

16. Curtea a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1 j și (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

17. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 680 din 26 septembrie 2011, prevederi care au fost modificate prin art. I pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69 din 29 octombrie 2014 privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul sănătății și pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 5 noiembrie 2014. Potrivit textului criticat de autoarea excepției de neconstituționalitate, „Casa Națională de Asigurări de Sănătate transmite în format electronic persoanelor prevăzute la art. 1, până la finele lunii următoare expirării trimestrului, consumul centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate”.

18. În susținerea neconstituționalității acestei reglementări legale se invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) potrivit cărora „Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări”, art. 31 alin. (1) și (2) referitor la obligația autorităților publice de a asigura informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal, coroborat cu art. 53 referitor la Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 44 privind Dreptul de proprietate privată coroborat cu art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 45 potrivit căruia „Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora, în condițiile legii, sunt garantate” și art. 56 alin. (2) potrivit căruia „Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale”.

19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că întreaga critică este fundamentată pe comunicarea cu întârziere, pe cale electronică, a datelor de consum de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în temeiul art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011, împrejurare ce a condus, potrivit susținerilor autoarei excepției, la neachitarea de către deținătorul autorizației de punere pe piață a medicamentelor, în termenul prevăzut la art. 5 alin. (8) din acest act normativ, a contribuției trimestriale datorate, fapt ce a generat dobânzi și penalități de întârziere, stabilite în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare. În acest context, autoarea excepției susține, în esență, că prevederile art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 sunt neconstituționale, deoarece instituie o modalitate nesigură și neclară de comunicare a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate cu contribuabilul, adică în format electronic, fără a fi atașată o semnătură electronică care să certifice conținutul comunicării și al recepționării informației.

20. Față de critica formulată, Curtea reține că, potrivit art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011, deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor, care sunt persoane juridice române, precum și deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor, care nu sunt persoane juridice române, prin reprezentanții legali ai acestora, au obligația de a plăti contribuții trimestriale pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate. Actul normativ amintit reglementează modul de calcul al contribuției trimestriale (taxa clawback) pe care deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor trebuie să o plătească, și anume prin aplicarea unui procent „p” asupra valorii consumului de medicamente, suportată din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, consum aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuție.

21. Potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011, Casa Națională de Asigurări de Sănătate transmite în format electronic deținătorilor autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor valoarea aferentă consumului centralizat de medicamente, care include și TVA suportat din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, pe baza raportărilor transmise de casele de asigurări de sănătate, conform datelor înregistrate în platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate. Stabilirea, calculul și declararea contribuției trimestriale se efectuează de către persoanele obligate la plata acesteia după deducerea TVA-ului de către acestea din valoarea aferentă consumului trimestrial de medicamente transmis de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

22. În ceea ce privește un eventual comportament al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate de natură a determina o întârziere în comunicarea datelor necesare pentru „stabilirea, calculul și declararea contribuției trimestriale”, Curtea subliniază că acest aspect nu reprezintă o problemă de constituționalitate, ci una ce ține exclusiv de conduita părților implicate. Curtea apreciază că, în desfășurarea activității sale economice, este firesc ca persoana juridică deținătoare a autorizației de punere pe piață a medicamentelor să adopte o conduită activă și diligentă, în deplină cunoștință a reglementărilor specifice aplicabile în materie, să evite o atitudine pasivă, tocmai în vederea preîntâmpinării unor incidente sau necorelări în ceea ce privește executarea obligațiilor fiscale care îi incumbă.

23. Comunicarea în format electronic a datelor necesare pentru calculul contribuției trimestriale nu este, însă, de natură a contraveni dispozițiilor constituționale invocate de autoarea excepției, ci reprezintă o consecință a eliminării barierelor administrative, în scopul instituirii unei proceduri caracterizate prin simplificare și celeritate în transmiterea informațiilor.

24. De altfel, Curtea reține că datele comunicate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, potrivit prevederilor art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011, pot fi contestate de către deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor în termen de 10 zile calendaristice din ziua comunicării datelor, iar depunerea contestațiilor nu suspendă obligația de plată a contribuției trimestriale datorate. Contestațiile vor avea ca obiect datele aferente trimestrului pentru care au fost comunicate potrivit art. 5 alin. (7) și se soluționează prin emiterea unui act administrativ comunicat contestatarilor în termen de 30 de zile de la data înregistrării acestora. Ulterior comunicării actului administrativ sau la expirarea termenului de 30 de zile, contestatarul se poate adresa instanței de contencios administrativ potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.

25. În fine, Curtea constată că în domeniul fiscalității, și nu numai, intenția legiuitorului este aceea de „creștere a gradului de informatizare a activităților desfășurate de organele fiscale, al stimulării depunerii prin mijloace electronice a declarațiilor, cererilor și a altor documente pe care contribuabilii le depun la organele fiscale, al dezvoltării unui sistem de comunicare electronică între contribuabili și organele fiscale, inclusiv în ceea ce privește comunicarea către contribuabili a actelor administrative fiscale și a oricăror altor acte procedurale (notificări, înștiințări, certificate de atestare fiscală etc.)”. [A se vedea, în acest sens, preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40 din 18 iunie 2014 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru reglementarea unor măsuri fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 23 iunie 2014.]