Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 44 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările și completările ulterioare, excepție ridicată de Grigore Vasile Cola în Dosarul nr. 1.310/2001 al Curții de Apel Cluj – Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal autorul excepției, Grigore Vasile Cola, este prezent personal, lipsind cealaltă parte, Casa teritorială de pensii și alte drepturi de asigurări sociale Maramureș, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Autorul excepției de neconstituționalitate solicită admiterea acesteia, deoarece dispozițiile legale criticate înfrâng principiul constituțional al egalității în drepturi.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată. Se apreciază că funcțiile enumerate la art. 44 din Legea nr. 92/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu creează un statut asemănător cu cel al magistraților, astfel că nu sunt încălcate prevederile art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 17 mai 2001, pronunțată în Dosarul nr. 1.310/2001, Curtea de Apel Cluj – Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 44 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Excepția a fost ridicată de Grigore Vasile Cola cu ocazia soluționării unei acțiuni în contencios administrativ formulate împotriva Casei teritoriale de pensii și alte drepturi de asigurări sociale Maramureș.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile criticate încalcă prevederile art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție. Autorul excepției apreciază că, deoarece textul de lege criticat nu se aplică și foștilor magistrați care ulterior au desfășurat activitatea în calitate de avocați, jurisconsulți, consilieri juridici sau notari, astfel încât nu li se actualizează pensia în raport cu veniturile realizate de magistrații în activitate, acesta contravine principiului constituțional al egalității în drepturi.

Instanța de judecată, exprimându-și opinia, apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată, deoarece art. 44 din Legea nr. 92/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, stabilește anumite condiții concrete de îndeplinirea cărora depinde acordarea pensiei de serviciu magistraților. Acest fapt nu înseamnă însă crearea unui statut privilegiat pentru această categorie profesională și, pe cale de consecință, nici încălcarea art. 16 din Constituție.

Potrivit dispozițiilor art. 24 din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece „dispozițiile legale care definesc statutul magistraților nu pot fi aplicate și altor funcții juridice care nu sunt asimilate magistraților, chiar dacă perioadele în care acestea au fost îndeplinite sunt considerate vechime în magistratură“.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 44 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 179/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 17 noiembrie 1999, ordonanță aprobată și modificată prin Legea nr. 118/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 30 martie 2001.

Acest articol de lege are următoarea redactare:

– Art. 44: „Constituie vechime în magistratură perioada în care o persoană a îndeplinit funcțiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în Ministerul Justiției, în Institutul Național al Magistraturii, judecător la Curtea Constituțională, judecător financiar ori procuror financiar la Curtea de Conturi, magistrat-asistent la Curtea Supremă de Justiție, la Curtea Constituțională sau la Curtea de Conturi, funcții de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat sau departamentale, în laboratoarele de expertize criminalistice, în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, funcții didactice în învățământul superior juridic, funcția de ministru al justiției, secretar de stat ori de secretar general și secretar general adjunct în Ministerul Justiției, funcții de specialitate juridică în instituția Avocatul Poporului, notar, avocat, jurisconsult sau consilier juridic. Perioada în care o persoană a avut calitatea de auditor de justiție constituie vechime în magistratură, în condițiile prevăzute la art. 78 alin. 3.

Timpul cât o persoană, licențiată în drept sau în drept economic-administrativ, este senator sau deputat, avocat al poporului, membru al Curții de Conturi, personal de conducere ori de execuție, de specialitate juridică, în aparatul Parlamentului, Președinției României, Guvernului, Consiliului Legislativ, Avocatului Poporului, Curții de Conturi, Curții Constituționale, Direcției juridice și consulare din Ministerul Afacerilor Externe sau în cadrul altor organe ale administrației publice se consideră vechime în magistratură.“

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate textul de lege criticat contravine art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, potrivit căruia:

„(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.“

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 44 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu contravin prevederilor art. 16 din Constituție.

Funcțiile enumerate în art. 44 din legea criticată constituie vechime în magistratură, chiar dacă activitatea desfășurată în aceste funcții nu este asimilată funcției de magistrat, așa cum este stabilită la art. 42 din aceeași lege: „Au calitatea de magistrat și fac parte din corpul magistraților judecătorii de la toate instanțele judecătorești, procurorii din cadrul parchetelor de pe lângă acestea, precum și magistrații-asistenți ai Curții Supreme de Justiție.“

Limitarea aplicării dispozițiilor legale criticate nu încalcă deci principiul constituțional al egalității în drepturi. Acest articol vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit față de anumite categorii de persoane, dar și necesitatea lui.

De altfel, faptul că textul de lege criticat nu poate fi aplicat și altor funcții juridice care nu sunt asimilate magistraților rezultă dintr-o opțiune a legiuitorului, iar această opțiune nu contravine normelor constituționale, așa cum s-a demonstrat mai sus. Astfel fiind, excepția urmează să fie respinsă.