Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 82 alin. (5) și art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Tribunalul Neamț – Secția civilă, din oficiu, în Dosarul nr. 4.681/103/2007.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, apreciind că nu se încalcă principiul egalității în fața legii atâta timp cât e vorba de categorii profesionale diferite.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 14 martie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 4.681/103/2007, Tribunalul Neamț – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 82 alin. (5) și art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de instanța de judecată, din oficiu, în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect soluționarea unei contestații la decizia de pensionare, formulată de Alexandrina Jora.
În motivarea excepției de neconstituționalitate instanța de judecată susține că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale deoarece instituie pentru magistrați condiții de acordare a pensiei de serviciu mai puțin avantajoase decât cele prevăzute pentru deputați și senatori.
Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale întrucât legiuitorul este în drept ca pentru diferite categorii socio-profesionale, având în vedere situația deosebită a acestora, să stabilească criterii și moduri de calcul al pensiei diferențiate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992, reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 82 alin. (5) și art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, dispoziții modificate ultima dată prin Legea nr. 97/2008 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 15 aprilie 2008.
În prezent, dispozițiile criticate au următorul conținut:
– Art. 82 alin. (5): „Persoanele care îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la alin. (1) și (3) în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație. În acest caz, pensia se stabilește dintr-o bază de calcul egală cu indemnizația de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, și sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcție ori, după caz, cu salariul de bază brut lunar și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcție din motive neimputabile.“;
– Art. 86: „Constituie vechime în magistratură perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcțiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justiție, judecător financiar, judecător financiar inspector, procuror financiar, procuror financiar inspector, consilier și consilier de conturi în secția jurisdicțională a Curții de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), precum și perioada în care a fost avocat, notar, asistent judiciar, cadru didactic în învățământul juridic superior acreditat, jurisconsult, consilier juridic, ofițer de poliție judiciară cu studii superioare juridice, expert criminalist cu studii superioare juridice, autorizat potrivit legii, personal de probațiune cu studii superioare juridice sau care a îndeplinit funcții de specialitate juridică în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, Institutul Român pentru Drepturile Omului, în Parlament sau în aparatul acestuia ori în cadrul Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi, Consiliului Legislativ.“
Excepția de neconstituționalitate se raportează la prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că instanța de judecată, autoare a excepției de neconstituționalitate, consideră că dispozițiile de lege criticate sunt discriminatorii în raport cu prevederile art. 49 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 3 mai 2006, în sensul că deputații și senatorii pot beneficia și de pensia de serviciu a magistraților în alte condiții, mai puțin restrictive decât cele impuse magistraților.
Cu privire la această critică, Curtea constată că este neîntemeiată deoarece în materia reglementării pensiei de serviciu, legiuitorul poate stabili condiții de acordare diferite, în funcție de categoria profesională din care face parte persoana care solicită pensia de serviciu. Astfel, nu se poate vorbi despre o egalitate de tratament juridic în ceea ce privește acordarea pensiei de serviciu între magistrați, pe de-o parte, și senatori sau deputați, pe de altă parte, aceștia făcând parte din categorii profesionale diferite.
Ca atare, dispozițiile de lege criticate, care instituie condițiile de acordare a pensiei de serviciu a magistraților, nu contravin prevederilor art. 16 din Constituție, deoarece, așa cum a statuat în mod constant Curtea Constituțională în jurisprudența sa, egalitatea nu înseamnă uniformitate, iar, la situații diferite, tratamentul juridic aplicabil nu poate fi decât diferit.
