Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială „Steyner Auto“ – S.R.L. din Bârlad în Dosarul nr. 487/89/2008 al Tribunalului Vaslui.

La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției, consilierul juridic Gabriel Onel, lipsind cealaltă parte, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul autorului excepției solicită admiterea acesteia astfel cum a fost formulată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având îrwedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 14 mai 2008, pronunțată în Dosarul nr. 487/89/2008, Tribunalul Vaslui a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială „Steyner Auto“ – S.R.L. din Bârlad în cadrul procedurii insolvenței.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că textul de lege criticat este retroactiv, întrucât se aplică unor societăți comerciale dizolvate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 85/2006.

Tribunalul Vaslui consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 1 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 85/2006 sunt constituționale. În acest sens, arată că, prin caracterul lor special și prin scopul urmărit, aceste prevederi de lege nu fac altceva decât să răspundă caracterului specific al procedurii insolvenței, care presupune o celeritate sporită în vederea reîntregirii activului debitorului și satisfacerii creanțelor creditorilor. În plus, consideră că, în realitate, critica de neconstituționalitate vizează aspecte legate de aplicarea legii în timp, ceea ce excedează competenței instanței de contencios constituțional. În ceea ce privește dispozițiile art. 78 din Constituție, arată că acestea nu au incidență în cauză.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, având următorul cuprins: „Procedura simplificată prevăzută de prezenta lege se aplică debitorilor aflați în stare de insolvență, care se încadrează în una dintre următoarele categorii: […]

e) societăți comerciale dizolvate anterior formulării cererii introductive.“

În susținerea neconstituționalității acestui text de lege, autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (2) referitoare la neretroactivitatea legii civile și ale art. 78 cu privire la intrarea în vigoare a legii.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 1 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 85/2006 nu retroactivează, întrucât textul de lege criticat prevede aplicarea procedurii simplificate unei anumite categorii de comercianți, și anume acelor societăți comerciale care au fost dizolvate anterior formulării cererii introductive, aplicare ce se face însă începând cu momentul intrării în vigoare a Legii nr. 85/2006.

Prin urmare, susținerile autorului excepției privind neconstituționalitatea dispozițiilor art. 1 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 85/2006 sunt neîntemeiate.