Acum vizualizaţi legalis Debut. Dacă sunteţi abonat legalis, apăsaţi aici pentru autentificare. Dacă nu sunteţi abonat, testaţi gratuit legalis.
 se încarcă...
M.Of. nr. 336, Partea I, din 21.05.2002

INIȚIATIVE LEGISLATIVE ALE CETĂȚENILOR POTRIVIT LEGII Nr. 189/1999

EXPUNERE DE MOTIVE

la proiectul de lege privind Codul electoral

M.Of. nr. 336, Partea I, din 21.05.2002

Modul de selecție a personalului politic este una din variabilele „grele“ ale spațiului politic românesc. Performanțele sistemului depind, în bună măsură, de modul în care partidele își selectează candidații la diferitele funcții, de maniera în care interesele economice se manifestă în spațiul politicii, de capacitatea societății de a interoga eficient și de a comunica permanent cu clasa politică.

În ultimii ani, în mediile politice din România s-au purtat o serie de dezbateri cu privire la schimbările ce ar trebui operate în procedurile prin care cetățenii își aleg reprezentanții în Parlament și în administrația publică locală. O serie de probleme ce țin de organizarea și administrarea procesului electoral au fost, de asemenea, luate în discuție. Aceste dezbateri au fost inițiate, de cele mai multe ori, de organizații și structuri ale societății civile, lucru cât se poate de normal pentru cine acceptă faptul că dreptul de a stabili cum ar trebui să se facă alegerea trebuie să aparțină, în primul rând, celor care aleg.

Pe scurt, subiectele aflate în discuție și problematica aferentă fiecăruia dintre ele ar putea fi sintetizate după cum urmează.

a) Fiecare scrutin general organizat în România, dar mai ales alegerile parțiale anticipate, au scos la iveală o multitudine de deficiențe în organizare, datorate în principal caracterului ad-hoc al organismelor electorale. Înființarea Biroului Electoral Central cu doar două luni înainte de data alegerilor și funcționarea acestuia doar până la stabilirea rezultatelor și rezolvarea contestațiilor, în condițiile în care nu există nici o altă structură cu atribuțiuni în domeniul electoral cu caracter permanent, grevează, în mod inevitabil, asupra desfășurării procesului electoral. Judecătorii care sunt desemnați pentru a face parte din Biroul Electoral Central și din birourile electorale de la nivelul județelor și care, fiind de fiecare dată alții, sunt complet lipsiți de experiență în acest domeniu, trebuie să rezolve, într-un timp foarte scurt, o sumedenie de probleme. Lipsa progreselor care, în mod normal, ar trebui să apară de la un an electoral la altul este explicabilă prin lipsa de continuitate în activitate a persoanelor cooptate în structurile care se ocupă de organizarea și gestionarea procesului electoral, lipsă care duce la imposibilitatea de a se acumula și fructifica experiență.

b) Un alt capitol din desfășurarea alegerilor în România, în privința căruia există încă mari probleme, îl constituie componența și activitatea birourilor electorale ale secțiilor de votare. Legea prevede ca președinții și vicepreședinții acestor birouri să fie, de regulă, juriști, iar dacă acest lucru nu este posibil, pentru aceste posturi să fie cooptate persoane având „o bună reputație în comunitate“. Datorită volumului imens de muncă pe care îl presupune activitatea de membru al unui birou de secție de votare, dar și din cauza onorariului foarte scăzut acordat pentru această activitate, numărul de juriști care acceptă să participe în alegeri ca președinți sau vicepreședinți de birouri electorale de secții de votare este foarte mic. De aceea, la fiecare scrutin, s-au înregistrat nenumărate cazuri în care președinți și vicepreședinți de secții de votare au rezolvat anumite situații, fie numai în urma consultării birourilor electorale de circumscripție, fie prin soluții adoptate la limita legii sau chiar dincolo de aceasta.

Volumul foarte mare de muncă pe care îl presupune activitatea în birourile electorale ale secțiilor de votare, coroborat cu faptul că alegerile se desfășoară duminica între orele 6,00 și 21,00, face ca una dintre cele mai importante etape ale acestei activități să se desfășoare în condiții de oboseală accentuată a membrilor acestor birouri, ceea ce, în mod inevitabil, grevează asupra calității și chiar corectitudinii muncii lor.

c) Modul în care sunt aleși membrii consiliilor locale ale localităților din România, prin scrutin de listă, este una din cauzele pentru care activitatea acestora este necunoscută cetățenilor ale căror interese ar trebui apărate și promovate de către aceste consilii. În special în orașe și municipii, membrii consiliilor locale sunt aleși în condițiile în care alegătorii își exprimă opțiunea pentru liste de candidați pe care se află nume care, adesea, nu le spun nimic. Pe durata mandatului, ei activează într-un cvasianonimat, singurul reprezentant al administrației publice locale aflat în atenția locuitorilor unei localități fiind, în cea mai mare parte a cazurilor, primarul. Este evident că acest sistem nu numai că nu îi obligă, dar nici măcar nu îi încurajează pe membrii consiliilor locale să-și construiască o relație solidă cu alegătorii lor. Astfel, aceia care, în mod normal, ar trebui să se afle cel mai aproape de cetățeni și să preia nevoile și dorințele acestora, pentru a face din ele baza de plecare în procesul deliberativ, se află, de fapt, cel mai departe de ei.

d) Sistemul electoral pe baza căruia se desfășoară alegerile parlamentare și care are o deosebită importanță în determinarea multor aspecte ale vieții politice și sociale nu este nici el de natură a contribui la îmbunătățirea stării de lucruri. Acest sistem asigură, ce-i drept, o relație proporțională între reprezentarea parlamentară a partidelor și alianțelor politice și suportul electoral al acestora. În același timp însă, acest sistem implică o responsabilitate redusă a senatorilor și deputaților în fața alegătorilor lor și, totodată, o implicare minimă a alegătorilor în selecția celor care ajung să fie aleși în Parlament. Mulți candidați anonimi sau chiar candidați pe care alegătorii nu îi doresc aleși, dar care sunt agreați de conducerile partidelor lor, pot fi aleși datorită voturilor exprimate, de fapt, pentru liderii acelor partide. Ar mai merita menționat și faptul că sistemul electoral cu scrutin de listă favorizează clientelismul politic și contribuie la consolidarea poziției liderului în cadrul partidului său, fără ca aceasta să aibă drept consecință fortificarea partidului respectiv la nivelul organizațiilor sale.

e) Alegerile din toamna anului 2000 au adus în atenția opiniei publice problema fondurilor folosite de partidele politice, atât în campaniile electorale, dar nu numai, fiind scoase în evidență o serie de deficiențe și lacune în legislația care reglementează acest domeniu.

Până în prezent, dezbaterile purtate pe marginea subiectelor enumerate mai sus nu au influențat în nici un fel legislativul în sensul de a-i determina pe membrii săi să modifice în mod substanțial legile care reglementează organizarea și desfășurarea alegerilor.

În plus față de cele menționate, o serie de modificări apărute de-a lungul timpului în legea alegerilor locale și în legea cu privire la alegerea Senatului și Camerei Deputaților, cele mai multe ca urmare a unor ordonanțe de urgență emise de Guvern în preajma alegerilor, au dus la apariția unor neconcordanțe între cele două acte normative.

Prin proiectul de față propunem, în primul rând, modificări importante în ceea ce privește modul de desfășurare a alegerilor, cum ar fi înființarea unui organism electoral permanent, schimbarea tipurilor de scrutin folosite în alegerile locale și în cele parlamentare, adoptarea unor prevederi menite să ducă la un plus de transparență și corectitudine în finanțarea campaniilor electorale ale partidelor. Dincolo de aceste modificări, însă, prin acest demers, propunem înlocuirea tuturor actelor normative care reglementează diferitele aspecte ce țin de organizarea și desfășurarea alegerilor în România cu o singură lege care se referă la toate aceste aspecte și care urmează să poarte numele de „Cod electoral“.

Un act normativ unic pentru alegerile locale, alegerile parlamentare și cele prezidențiale va contribui, în primul rând, la uniformitatea și coerența reglementărilor cu privire la organizarea și desfășurarea alegerilor în România, indiferent de tipurile de alegeri. Adoptarea Codului electoral ar duce la înlăturarea neconcordanțelor existente în acest moment între prevederile legale referitoare la diferitele tipuri de alegeri, prevederi care ar trebui să fie aceleași, eliminând, totodată, posibilitatea apariției în viitor a unor astfel de neconcordanțe.

Legea este structurată pe următoarele principale componente:

• principiile generale cu privire la organizarea și desfășurarea alegerilor în România, inclusiv modalitățile de scrutin folosite pentru alegerea consiliilor locale, a primarilor, a consiliilor județene, a Camerei Deputaților și a Senatului;

• organizarea alegerilor, inclusiv structura, modul de înființare și activitatea organismelor electorale, atât a celor permanente, cât și a celor constituite pentru fiecare tip de scrutin;

• campania electorală și desfășurarea alegerilor;

• numărătoarea voturilor și constatarea rezultatelor, în cazul fiecărui tip de scrutin;

• fondurile folosite de partidele politice și de candidați în perioadele electorale;

• contravențiile și sancțiunile.

Conținutul acestor componente este prezentat, pe scurt, în cele ce urmează.

1. Principii generale cu privire la organizarea și desfășurarea alegerilor din România

a) Sub acest titlu sunt grupate, în primul rând, o serie de principii general valabile pentru toate tipurile de scrutin organizate în România, prevăzute deja fie în Constituția României, fie în cele două legi – cea a alegerilor locale și cea a alegerilor legislative, aflate în vigoare în momentul de față, principii cum ar fi cele legate de universalitatea, egalitatea, caracterul direct, caracterul secret și liber al votului. Mai mult, propunerea noastră include și explicarea, în mod foarte clar, a acestor principii.

b) Tot la acest punct sunt descrise tipurile de scrutin folosite în alegerile locale și în cele parlamentare. Conform prevederilor acestui cod, consiliile locale, Consiliul General al Municipiului București ar urma să fie alese printr-un așa-numit sistem mixt cu compensație, având la bază scrutinul uninominal majoritar cu un singur tur. Două treimi din mandate ar urma să fie câștigate în mod direct, la nivelul colegiilor uninominale, în urma votului alegătorilor din respectivele colegii. Celelalte mandate ar urma să fie repartizate la nivelul circumscripției electorale (care, după caz, reprezintă comuna, orașul sau municipiul). Candidații care beneficiază de mandatele repartizate la nivelul circumscripției electorale se stabilesc în două etape:

– în primul rând se stabilesc partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, alte organizații care participa la alegeri conform legii, cărora ar trebui să le revină mandatele respective, în funcție de numărul de voturi pe care le-au câștigat candidații fiecăreia dintre acestea în colegiile uninominale, cumulate;

– în a doua etapă, pentru fiecare partid politic, alianță politică, alianță electorală, altă organizație care participă la alegeri conform legii, se stabilesc candidații care primesc mandatele în funcție de numărul de voturi primite de fiecare dintre aceștia în colegiul uninominal în care a candidat.

Fiecare consiliu județean ar urma să fie ales de către un corp de electori format din totalitatea membrilor consiliilor locale din județul respectiv.

În privința primarilor și a viceprimarilor, ar rămâne ca aceștia să fie aleși ca și până în prezent.

Deputații ar urma să fie aleși tot printr-un „sistem mixt cu compensație“, asemănător sistemului prin care sunt aleși consilierii locali. Pentru Camera Deputaților, însă, atribuirea mandatelor la nivelul circumscripției electorale se face luându-se în considerare și numărul de voturi obținut de lista fiecărui partid politic, fiecărei alianțe politice, alianțe electorale în circumscripția respectivă. Așadar, pentru alegerea Camerei Deputaților, fiecare alegător ar avea dreptul la două voturi: unul pentru un candidat în colegiul uninominal și unul pentru o listă la nivelul circumscripției electorale.

Procedura prin care sunt aleși consilierii locali și deputații face ca numărul total de mandate obținute de un partid politic sau alianță într-o circumscripție electorală (mandate câștigate în colegiile uninominale plus mandate obținute în urma repartiției care se face la nivelul circumscripției) să fie în funcție de susținerea de care se bucură partidul sau alianța în rândul alegatorilor din circumscripția electorală respectiva. Cu alte cuvinte, acest sistem, prin modul în care este conceput, poate fi considerat unul de reprezentare proporțională.

Senatorii ar urma să fie aleși, la nivelul colegiilor uninominale la care sunt aleși și cei două treimi dintre deputați, prin scrutin uninominal majoritar cu două tururi de scrutin.

Mai trebuie menționat faptul că în prezentul proiect de lege este prevăzută creșterea normei de reprezentare pentru deputați, de la un deputat la 70.000 de locuitori, la un deputat la 90.000 de locuitori, fapt ce duce la reducerea numărului de membri ai acestei Camere.

c) Actorii alegerilor sunt considerați a fi, conform acestei propuneri, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile minorităților naționale și candidații independenți.

d) 6 altă noutate pe care Codul electoral o introduce, în comparație cu legislația în vigoare la momentul actual, se referă la ziua în care are loc votarea, pentru orice tip de alegere, zi care nu ar mai fi duminica, ci sâmbăta, intervalul de timp în care se votează urmând a fi 7,00–19,00. În acest mod, volumul imens de muncă la care au fost supuși, în alegerile de până acum, membrii birourilor electorale, în mod nejustificat, va fi diminuat, iar persoanele care activează în aceste birouri nu vor mai fi nevoite să își reia activitățile profesionale imediat după ce vor fi petrecut în secțiile de votare mai bine de 24 de ore. Este de presupus că, în acest mod, mai multe persoane cu pregătirea necesară își vor arăta disponibilitatea de a activa ca membri ai birourilor electorale, în special cele ale secțiilor de votare. Acest lucru, coroborat cu faptul că membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare vor demara activitatea de numărare a voturilor după mai puține ore de stat în secțiile respective, deci fiind mai puțin obosiți, va face ca aceasta activitate să fie una mai eficientă, iar rezultatele ei să nu fie viciate.

2. Organizarea alegerilor

a) În ceea ce privește acest capitol, cea mai importantă noutate adusă de prezentul proiect o constituie înființarea Autorității Electorale Permanente, lucru care ar duce, fără îndoială, la rezolvarea sau cel puțin diminuarea problemelor legate de organizarea și desfășurarea alegerilor, probleme menționate mai sus. Autoritatea Electorală Permanentă ar urma să fie constituită dintr-un număr de 5 experți în probleme ce țin de organizarea și desfășurarea proceselor electorale, unul dintre ei fiind numit de către Președintele României, 2 de către Senat și 2 de către Camera Deputaților. Acest organism ar urma sa aibă în subordine o Comisie pentru Conturi de Campanie și Finanțare Politică. Aceasta, la rândul ei, urmează să fie formată din 9 membri, 3 dintre ei fiind numiți de Curtea Constituțională, 3 de Curtea Supremă de Justiție și 3 de Curtea de Conturi.

Autoritatea Electorală Permanentă urmează să dispună de un corp executiv – Administrația Tehnică Electorală – care va cuprinde un număr de 20 de angajați la nivel central și câte 3 la nivelul fiecăreia dintre cele 8 regiuni și, pe lângă Autoritatea Electorală Permanență, cu ocazia fiecărui scrutin general urmează să se constituie Biroul Electoral Central și, în funcție de tipul de alegere:

– un birou electoral de circumscripție locală, în fiecare comună, oraș sau municipiu, pentru alegerea consiliilor locale și a primarilor;

– un birou electoral de circumscripție județeană, la nivelul fiecărui județ, pentru alegerea consiliilor județene;

– un birou electoral de circumscripție județeană, la nivelul fiecărui județ și al municipiului București, în cazul alegerilor pentru Camera Deputaților și pentru Senat;

– un birou electoral județean, la nivelul fiecărui județ, pentru alegerile prezidențiale.

b) Cărțile de alegător ar urma să fie întocmite de către direcțiile județene de evidență a populației, numai pe baza solicitărilor primarilor. Distribuirea lor nu ar mai intra în sarcina structurilor Ministerului de Interne, ci ar urma să fie făcută de către:

• primarii care au solicitat întocmirea lor;

• primarii localităților unde alegătorii își au reședința, în termen de 10 zile de la cererea alegătorilor; în acest caz primarii cărora le-a fost adresată cererea vor solicita primarilor localităților unde alegătorii își au domiciliul trimiterea cărților de alegător;

• biroul electoral al secției de votare din localitatea unde alegătorul domiciliază, pentru cărțile de alegător neridicate; în acest scop, cărțile de alegător neridicate se predau de către primar, cu 3 zile înainte de ziua alegerilor, biroului electoral al secției de votare, pe bază de proces-verbal cuprinzând numărul cărților de alegător, numele, prenumele și domiciliul titularilor.

3. Campania electorală și desfășurarea alegerilor

Prevederile referitoare la campania electorală și desfășurarea alegerilor sunt, în cea mai mare parte a lor, aceleași pentru toate tipurile de alegeri și au la bază textele de lege aflate în vigoare în acest moment. Una dintre cele mai importante neconcordanțe între legea alegerilor locale și legea alegerilor parlamentare, cea care se referă la statutul și activitatea observatorilor interni, a fost înlăturată. Autorii acestui proiect propun, pentru reglementarea acestor aspecte, adoptarea variantei prezente în legea alegerilor locale. Conform acestei variante, pentru o secție de votare pot fi acreditate ca observatori interni persoane propuse de un număr nelimitat de organizații, iar observatorii interni au dreptul să asiste la toate operațiunile desfășurate în secțiile de votare, inclusiv la numărătoarea voturilor și încheierea proceselor-verbale, precum și la activitatea birourilor electorale de circumscripție și a Biroului Electoral Central, în cazul în care solicită și obțin acreditarea pentru acest lucru.

4. Numărătoarea voturilor și constatarea rezultatelor

Aspectele tehnice ce țin de numărătoarea voturilor în secțiile de votare sunt reglementate, pentru toate tipurile de alegeri, în mod unitar. În ceea ce privește toate operațiunile necesare pentru constatarea rezultatelor, acestea sunt stabilite în mod specific pentru fiecare tip de alegere în parte, astfel încât să fie aplicate în practică principiile stabilite la Titlul I cu privire la modul în care sunt aleși membrii consiliilor locale, primarii, membrii Camerei Deputaților, cei ai Senatului, precum și modul în care este ales Președintele României.

5. Finanțarea vieții politice în perioadele electorale este un alt domeniu în care Codul electoral aduce noutăți importante față de reglementările în vigoare la momentul de față. Printre acestea, am putea enumera:

– introducerea obligativității, pentru fiecare partid politic, fiecărei alianțe politice, alianțe electorale, a oricărei alte organizații care participă la alegeri în condițiile legii, de a-și deschide un cont unic pentru derularea tuturor operațiunilor legate de primirea și cheltuirea fondurilor pentru campania electorală;

– introducerea regulii conform căreia la calculul sumelor donate de către o persoană fizică sau o persoană juridică se includ și sumele reprezentând echivalentul în bani al bunurilor mobile și imobile donate de către persoana fizică sau persoana juridică respectivă, precum și sumele reprezentând echivalentul în bani al bunurilor mobile și imobile și al serviciilor puse la dispoziția partidului politic sau a candidatului, pentru o anumită perioadă de timp, de către persoana fizică sau persoana juridică respectivă;

– stabilirea unor limite în ceea ce privește sumele pe care le poate cheltui un partid politic, o alianță politică, alianță electorală, altă organizație care participă la alegeri în condițiile legii într-o campanie electorală, în funcție de alegerile pentru care se desfășoară campania respectiva și numărul de candidați propuși. Această prevedere a fost introdusă în scopul de a se diminua importanța banilor în determinarea rezultatelor alegerilor și a fost inspirată din legislația care este în vigoare în majoritatea țărilor occidentale;

– transferul atribuțiilor în privința controlului asupra modului în care se respecta reglementările cu privire la finanțarea campaniilor și la cheltuirea fondurilor în campaniile electorale, de la Curtea de Conturi la Autoritatea Electorală Permanentă, mai precis la Comisia pentru Conturi de Campanie și Finanțare Politică din subordinea Autorității;

– introducerea obligativității, pentru fiecare partid politic, fiecărei alianțe politice, alianțe electorale, a oricărei alte organizații care participă la alegeri în condițiile legii, precum și a candidaților independenți, de a imprima pe toate afișele și materialele de propagandă electorală denumirea agentului economic care le-a tipărit, de a declara la Comisia pentru Conturi de Campanie și Finanțare Politică numărul de afișe electorale tipărite, precum și de a se înseria afișele prin aplicarea unui timbru;

– introducerea unor pedepse și sancțiuni pentru încălcarea prevederilor referitoare la finanțarea campaniilor electorale și cheltuirea fondurilor în campaniile electorale, constând nu numai în amenzi și pedepse penale, ci, după caz, în invalidarea mandatelor celor care se fac vinovați de încălcarea acestor prevederi;

– prevederea obligativității, pentru Autoritatea Electorală Permanentă, de a contribui la transparența activității de finanțare a campaniilor electorale; pentru aceasta, Autoritatea Electorală Permanentă urmează să stabilească și să gestioneze un sistem informațional prin care orice cetățean să poată afla lista de donatori ai oricărui candidat, ai oricărui partid politic sau ai oricărei alianțe și sumele donate de respectivii, precum și sumele donate de orice persoană fizică sau juridică pentru susținerea unei campanii electorale și destinațiile acestor sume.

Considerând că adoptarea unui Cod electoral care să reunească întreaga legislație electorală și care să aibă structura prezentată mai sus reprezintă un pas important în reforma sistemului politic românesc, vă înaintăm propunerea legislativă alăturată, cu rugămintea de a o dezbate și a o adopta.

Membrii Comitetului de inițiativă:

• Baciu Ioan-Iacob

• Bunescu Sorina-Elena

• Cornescu Sergiu

• Costache Florian

• Dumitrescu Mihai-Ioan

• Dumitrescu Răzvan

• Hossu Bogdan-Iuliu

• Lucaciu Ileana-Rodica

• Niculescu Florin-Rodrig

• Pîrvulescu Romulus-Cristian

• Sandu Andreea

• Sorescu Adrian

• Veleanu Mercedes-Ramona



Note de subsol:


  Toate drepturile rezervate. © 2022 Legalis - un produs al Editurii C.H. Beck

11 Aug.
2022
Schimbă data
































 

Ediția 3, acum online!


 

Nou în legalis Doctrină Civil

Codul civil. Comentariu pe articole. Ediția 3

Codul civil. Comentariu pe articole. Ediția 3Ediția a treia, intitulată acum „Codul civil. Comentariu pe articole” (pentru că, la 10 ani de la intrarea sa în vigoare, codul nu mai poate fi socotit „nou”), valorifică analizele doctrinare substanțiale și cele jurisprudențiale, apărute într-un deceniu de aplicare, integrându-le într-un singur volum (întreprindere unică încă în literatura juridică românească), despre care suntem convinși că își va dovedi utilitatea pentru toți juriștii acestei țări.

Argumente pentru consultarea Ediției a 3-a

  1. comentariul integral al Codului civil;
  2. ghid în care pot fi găsite răspunsuri imediate, clare și relevante
  3. oferă practicianului informația necesară pentru a-l putea înțelege, interpreta și aplica;
  4. promovarea unor soluții corecte și coerente în plan legislativ și jurisprudențial;
  5. școlile de drept importante din România, reunite sub egida noului Cod civil;

Autorii sunt renumiți profesioniști reprezentând atât cadrul instituțional propriu-zis, cât și cel didactico-practic al sferei juridice. Efortul acestora reprezintă materializarea ideii de familiarizare a practicianului cu noile reglementări din domeniul dreptului civil, privit în sens larg, prin intermediul unui ghid în care pot fi găsite răspunsuri imediate, clare și relevante.

Deschide cartea în legalis Doctrină Civil sau află mai multe despre opțiunile de abonare.

Preview 1/1 Next
Top