În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
1.activitate bancară – atragerea de depozite sau alte fonduri rambursabile de la public și acordarea de credite în cont propriu;
2.instituție financiară – o entitate, alta decât o instituție de credit, al cărei obiect principal de activitate constă în dobândirea de participații sau în efectuarea uneia sau mai multora dintre activitățile financiare prevăzute la art. 11 alin. 1 lit. b)–l);
3.societate-mamă – entitatea care se află în una dintre următoarele situații:
a) deține direct și/sau indirect majoritatea drepturilor de vot într-o altă entitate, denumită în continuare filială;
b) are dreptul să numească sau să revoce majoritatea membrilor organelor de administrare sau de control ori majoritatea conducătorilor unei alte entități, denumită în continuare filială, și este în același timp acționar sau asociat al acelei entități;
c) are dreptul de a exercita o influență dominantă asupra unei entități, denumită în continuare filială, la care este acționar sau asociat, în virtutea unor clauze cuprinse în contracte încheiate cu entitatea respectivă sau a unor prevederi cuprinse în actul constitutiv al acestei entități, în situația în care legislația care guvernează statutul filialei permite existența unor astfel de clauze ori prevederi;
d) este acționar sau asociat al unei entități, denumită în continuare filială, și în ultimii 2 ani a numit singur, ca rezultat al exercitării drepturilor sale de vot, majoritatea membrilor organelor de administrare sau de control ori majoritatea conducătorilor filialei;
e) este acționar sau asociat al unei entități, denumită în continuare filială, și controlează singur, în baza unui acord încheiat cu ceilalți acționari sau asociați, majoritatea drepturilor de vot în acea filială;
4.sucursală – unitatea operațională fără personalitate juridică a unei instituții de credit, care efectuează în mod direct toate sau unele dintre activitățile instituției de credit, în limita mandatului dat de aceasta;
5.autoritate competentă – autoritatea națională însărcinată cu supravegherea prudențială a instituțiilor de credit;
6.depozit – suma de bani încredințată în următoarele condiții:
a) să fie rambursată în totalitate, cu sau fără dobândă sau orice alte facilități, la cerere ori la un termen convenit de către deponent cu depozitarul;
b) să nu se refere la transmiterea proprietății, la furnizarea de servicii sau la acordarea de garanții;
7.credit – orice angajament de punere la dispoziție sau acordarea unei sume de bani ori prelungirea scadenței unei datorii, în schimbul obligației debitorului la rambursarea sumei respective, precum și la plata unei dobânzi sau a altor cheltuieli legate de această sumă sau orice angajament de achiziționare a unui titlu care încorporează o creanță ori a altui drept la încasarea unei sume de bani;
8.conducători – persoanele care, potrivit actelor constitutive și/sau hotărârii organelor statutare ale instituției de credit, sunt împuternicite să conducă și să coordoneze activitatea zilnică a acesteia și sunt învestite cu competența de a angaja răspunderea instituției de credit; nu intră în această categorie persoanele care asigură conducerea nemijlocită a compartimentelor din cadrul băncii, a sucursalelor și a altor sedii secundare. În cazul sucursalelor instituțiilor de credit străine care desfășoară activitate pe teritoriul României, conducătorii sunt persoanele împuternicite de instituția de credit să conducă activitatea sucursalei și să angajeze legal în România instituția de credit străină;
9.acționar semnificativ – persoana fizică, persoana juridică sau grupul de persoane fizice și/sau juridice care acționează împreună și care dețin direct sau indirect o participație de 10% ori mai mult din capitalul social al unei societăți sau din drepturile de vot ori o participație care permite exercitarea unei influențe semnificative asupra gestiunii și politicii de afaceri a acesteia;
10.grup de persoane care acționează împreună – două ori mai multe persoane fizice sau juridice care înfăptuiesc o politică comună față de societate;
11.autorizație – actul emis de autoritatea competentă, care dă dreptul de a desfășura activitățile specificate în acesta;
12.instituție emitentă de monedă electronică – persoana juridică emitentă de mijloace de plată în formă de monedă electronică;
13.monedă electronică – valoarea monetară reprezentând o creanță asupra emitentului, care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
a) este stocată pe un suport electronic;
b) este emisă în schimbul primirii de fonduri a căror valoare nu poate fi mai mică decât valoarea monetară emisă;
c) este acceptată ca mijloc de plată și de alte entități decât emitentul;
14.capital inițial – partea fondurilor proprii, cuprinzând capitalul social sau capitalul de dotare și alte elemente bilanțiere, calculată și actualizată conform metodologiei stabilite prin reglementările Băncii Naționale a României;
15.fonduri proprii – fondurile de care dispun instituțiile de credit, a căror metodologie de calcul este stabilită de Banca Națională a României prin reglementări;
16.state membre – statele membre ale Uniunii Europene și celelalte state aparținând Spațiului Economic European;
17.stat membru de origine – statul membru în care instituția de credit a fost autorizată;
18.un singur debitor – orice persoană ori grup de persoane fizice și/sau juridice față de care banca are o expunere și care sunt legate economic între ele, în sensul că:
a) una dintre persoane exercită controlul asupra celorlalte, direct sau indirect;
b) nivelul cumulat al expunerilor reprezintă un singur risc de credit pentru bancă, întrucât persoanele sunt legate într-o asemenea măsură încât, dacă unele dintre ele vor întâmpina dificultăți de rambursare, alta sau celelalte vor întâmpina dificultăți similare; în cazul acestor persoane se vor lua în considerare, fără a fi limitative, următoarele situații:
– sunt filiale ale aceleiași entități;
– au aceeași conducere;
– între ele există o interdependență comercială directă, care nu poate fi substituită într-un termen scurt;
19.expunere – orice risc al unei bănci, efectiv sau potențial, care trebuie evidențiat în bilanț și/sau în afara bilanțului și care decurge din următoarele, fără a se limita la acestea:
a) credite;
b) investiții în acțiuni și alte valori mobiliare;
c) alte participații de natura imobilizărilor financiare;
d) efecte de comerț scontate sau avalizate;
e) garanții emise;
f) acreditive deschise sau confirmate;
20.societatea prestatoare de servicii auxiliare sau conexe – societatea al cărei obiect de activitate constă în principal în deținerea și administrarea de bunuri mobile și imobile, în servicii de procesare a datelor și administrare de baze de date ori în alte activități, având un caracter conex în raport cu activitatea principală a uneia sau mai multor instituții de credit;
21.stat membru gazdă – statul membru în care instituția de credit are deschisă o sucursală sau în care prestează servicii în mod direct;
22.holding financiar – o societate-mamă, instituție financiară ale cărei filiale sunt exclusiv instituții de credit sau sunt în principal instituții de credit ori instituții financiare, dar cel puțin una să fie o instituție de credit;
23.societate tip holding – o societate-mamă, alta decât un holding financiar sau o instituție de credit, ale cărei filiale includ cel puțin o instituție de credit;
24.legături strânse – relațiile existente între două ori mai multe persoane fizice și/sau juridice aflate în una dintre următoarele situații:
a) una dintre persoane deține o participație directă sau prin intermediul unei relații de control de cel puțin 20% din capitalul social ori din drepturile de vot ale celeilalte persoane;
b) una dintre persoane exercită controlul asupra celeilalte persoane;
c) persoanele sunt legate permanent cu una și aceeași persoană printr-o relație de control;
25.sistem de plăți – aranjamentul colectiv formalizat, cuprinzând reguli și proceduri standardizate comune cu privire la executarea ordinelor de transfer între participanți, precum și infrastructura corespunzătoare prin care se realizează toate sau o parte din activitățile de procesare, manipulare, compensare și decontare a oricăror mijloace de plată și/sau plata oricăror sume de bani prin intermediul mijloacelor de plată, aranjament intervenit între cel puțin 3 participanți, care pot fi: instituții de credit, societăți de servicii de investiții financiare, Trezoreria Statului sau alte entități din străinătate care desfășoară activități specifice instituțiilor de credit sau societăților de servicii de investiții financiare.
În sensul prezentei legi:
a) toate sediile secundare din România ale unei instituții de credit străine vor fi considerate o singură sucursală;
b) toate filialele unei societăți-mamă care, la rândul său, este o filială a altei societăți-mamă vor fi considerate filiale ale celei din urmă.